Ședința Guvernelor României și Republicii Moldova a culminat cu o conferință de presă comună a premierilor celor două state. Șeful Executivului de la București a trecut în revistă sprijinul financiar și logistic acordat de România Republicii Moldova pentru depășirea crizei energetice și pandemice. Premierul României a menționat că ajutorul financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro va contribui la modernizarea localităților rurale și va reprezenta contribuția României în europenizarea Republicii Moldova. La rândul său, premierul Natalia Gavrilița a mulțumit României pentru ajutorul constant acordat Republicii Moldova și și-a exprimat speranța unei colaborări fructuoase în beneficiul cetățenilor ambelor state.

La finalul ședinței comune a Executivelor celor două state, premierul Natalia Gavrilița a menționat importanța acordului privind reducerea tarifelor de roaming, a acordului care vine să consolideze infrastructura peste râul Prut, dar și a sprijinului financiar nerambursabil oferit de România.

„Prin construcția acestui pod Iașiul se apropie de Chișinău, iar Chișinăul se conectează direct cu rețeaua de autostrăzi europene. Este primul pod nou care va lega malurile Prutului, după Independență. Îmi exprim satisfacția și recunoștința pentru aprobarea unor proiecte majore, unul dintre ele fiind fondul de 100 de milioane de euro, pus la dispoziție sub formă de donație pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova. Sunt bani care vor aduce dezvoltare în regiunile Moldovei, vor crea locuri de muncă, proiectele se vor transforma în infrastructură care să facă viața comunităților mai bună, acces la apă de calitate, stații de epurare, servicii publice de calitate, proiecte culturale și dezvoltare a turismului”, a spus premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Premierul Gavrilița a mulțumit României pentru volumul de gaze naturale acordate în luna octombrie, care au menținut presiunea în rețea, dar și pentru construcția și finalizarea gazoductului Iași-Chișinău, conductă care a devenit complet funcțională abia anul trecut.

„Criza energetică globală care a afectat și Republica Moldova a fost o nevoie în care s-au văzut prietenii. Suportul oferit de UE, țările europene și în mod special, România, a fost esențial pentru depășirea momentelor critice prin care am trecut în luna octombrie”, a mai spus prim-ministrul Republicii Moldova.

Premierul României a trecut în revistă proiectele importante de sprijin a cetățenilor Republicii Moldova, finanțate de România. Fiind vorba despre ajutor medical destinat luptei cu pandemia, vaccinurilor anti-COVID 19, sprijin pentru agricultorii afectați de seceta de anul trecut.

„Am transmis Guvernului condus de Natalia Gavrilița un mesaj ferm și sincer de susținere a parcursului european în conformitate cu parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și pentru procesul de reformă profundă pe care îl realizează Guvernul de la Chișinău. România a fost și este alături de Republica Moldova căreia, în plină criză, în anul 2020 i-a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în valoare totală record de 46,8 milioane de euro. În anul 2021, într-o perioadă critică a pandemiei, conform pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, România a donat peste jumătate de milion de doze de vaccin anti-COVID 19 și peste 100 de mii de teste antigen și un nou ajutor medical în valoare de peste 2 milioane de euro. Agricultorii din Republica Moldova au primit peste 6 mii de tone de motorină din partea României”, a spus premierul României, Nicolae Ciucă.

Oficialul român și-a mai exprimat speranța unei colaborări intense cu autoritățile de la Chișinău pentru a pune în aplicare toate proiectele convenite între cele două părți. Proiectele de infrastructură energetică și rutieră vor avea prioritate, a menționat premierul României.

„Guvernul României urmărește cu îngrijorare provocările cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic. Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicații semnificative pentru cetățeni. Acordul de 100 de milioane este instrumentul prin care ne propunem să susținem racordarea fermă, solidă a Republicii Moldova la spațiul european prin România, prin drumuri și poduri, prin rețele de electricitate și gaz, prin proiecte de dezvoltare locală. Acordurile vizează construirea unui pod peste râul Prut între localitățile Ungheni și Ungheni, respectiv, consolidarea podului rutier Galați-Giurgiulești, care au o puternică semnificație practică și simbolică. Vreau ca ritmul accelerat în care am început să lucrăm împreună să devină o constantă”, a punctat Nicolae Ciucă.

#Natalia Gavrilita #Nicolae Ciucă #sedinta comuna

Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) a respins acuzațiile potrivit cărora tranzitul mărfurilor ucrainene ar afecta exportatorii moldoveni, printr-o reacție publicată pe rețelele de socializare.

„Tranzitul mărfurilor ucrainene nu va fi realizat în detrimentul exportatorilor moldoveni”, se arată în comunicatul instituției, care precizează că „mărfurile aflate în tranzit nu intră pe piața Republicii Moldova”.

Potrivit ministerului, reducerea de 50% se aplică exclusiv transportului feroviar al mărfurilor ucrainene aflate în tranzit către piețe externe, iar „tranzitul nu înseamnă import și nu pune automat producția moldovenească în concurență directă” cu cea ucraineană. Mărfurile rămân sub supraveghere vamală până la ieșirea din țară, transporturile fiind „înregistrate și urmărite electronic prin sistemul european NCTS”.

Instituția susține că Republica Moldova urmărește să atragă „aproximativ 600.000 de tone” din volumele pe care Ucraina intenționează să le transporte pe rute regionale până la finalul anului 2026. Cifra de 4,5 milioane de tone, vehiculată în spațiul public, reprezintă potrivit MIDR „capacitatea anuală estimată a unui eventual coridor feroviar, nu volumul convenit pentru următoarele luni”.

Calea Ferată din Moldova (CFM) va organiza transporturile „în funcție de capacitatea reală a infrastructurii, disponibilitatea materialului rulant, graficele de circulație și comenzile exportatorilor moldoveni”, mai arată sursa citată, care precizează că mecanismul „va fi ajustat dacă apar întârzieri sau presiuni asupra exporturilor naționale”.

Ministerul afirmă că tariful preferențial acordat Ucrainei „nu modifică tarifele aplicate exportatorilor moldoveni, iar diferența nu va fi transferată asupra producătorilor locali”. Pentru CFM, volumele suplimentare „pot aduce milioane de euro întreprinderii și pot susține funcționarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare”.

„Respectăm dreptul asociațiilor de agricultori de a semnala îngrijorări. Totuși, repetarea unor scenarii ipotetice nu le transformă în fapte”, se mai arată în comunicat.

MIDR susține că, în prezent, „nu există date care să arate că mecanismul a blocat exporturile moldovenești” sau „a permis comercializarea pe piața internă a mărfurilor declarate în tranzit”.

Instituția precizează că rămâne deschisă dialogului cu agricultorii și exportatorii și va comunica transparent datele privind volumele transportate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Asociația Producătorilor și Procesatorilor de Culturi Cerealiere și Oleaginoase „Forța Fermierilor” solicită autorităților transparență și explicații detaliate privind acordul referitor la tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova.

Fermierii cer explicații privind tranzitul cerealelor din Ucraina: „Există riscul blocării exporturilor din Moldova”

Economistul Iurie Rija avertiza ieri, 12 august, că reducerea cu 50% a tarifului de tranzit trebuie aprobată numai după evaluarea capacităților logistice și stabilirea unor condiții egale pentru exportatorii locali și cei ucraineni.