Ajutorul financiar de 100 de milioane de euro, acordat de România, urmează a fi aprobat de Guvernul de la Chișinău

Pregătiri intense pentru ședința comună a Guvernelor României și Republicii Moldova care va avea loc vineri, 11 februarie, la Chișinău. Cabinetul de miniștri, condus de Natalia Gavrilița, va aproba astăzi proiectul de hotărâre privind semnarea Acordului dintre Executivele celor două state privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza grantului în valoare de 100 milioane de euro, acordat de România.

Noul acord de asistență financiară nerambursabilă va îndeplini funcțiile Acordului semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la 28 martie 2021.

Documentul prevede implementarea proiectelor care să contribuie la:

– intensificarea cooperării dintre România și Republica Moldova și dezvoltarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova;

– racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; – promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova;

– susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova;

– impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova;

– creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Potrivit textului Acordului, oferirea ajutorului financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro, va fi acordat pentru o perioadă de 7 ani de la intrarea în vigoare a Acordului. Totodată, în vederea asigurării absorbției complete de către Republica Moldova a fondurilor puse la dispoziție de către Guvernul României, implementarea Acordului poate fi prelungită pentru o perioadă de maximum 3 ani. Respectiv, mijloacele financiare care nu vor fi utilizate în perioada de valabilitate a Acordului (10 ani), nu vor mai fi disponibile.

Proiectul de hotărâre privind aprobarea semnării Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României va fi aprobat în timpul ședinței de astăzi a Executivului de la Chișinău, care va începe la ora 15.00 și poate fi urmărită live pe www.realitatea.md și pe www.rlive.md.

#ajutor financiar #acord #Romania

În acest an, ora de iarnă se va schimba în noaptea de 25 spre 26 octombrie. Ceasurile se vor da înapoi cu o oră, astfel că ora 4:00 va deveni 3:00, transformând ziua de 26 octombrie în cea mai lungă din an, având 25 de ore. Acest eveniment are o tradiție îndelungată și multiple implicații atât pentru viața cotidiană, cât și pentru sănătate.

Schimbarea orei nu e doar o joacă, cu ceasul, e o bombă pentru ritmul natural al corpului. Când ceasurile sunt date înainte primăvara, lumina dimineții, motorul nostru biologic, ajunge prea târziu. Rezultatul? Corpul se trezește în întuneric, fără semnalul natural care îi spune: „Acum e timpul să te trezești!”.

Efecte concrete:

Hormonii de trezire dorm și ei: Cortizolul, hormonul care ne dă energie dimineața, nu se activează la timp. Primele ore ale zilei devin obositoare și lente.
Creierul e în ceață: Neurotransmițătorii esențiali pentru stare de spirit și concentrare – serotonina și dopamina – nu sunt stimulați corespunzător, crescând riscul de oboseală, iritabilitate și depresie.
Somnul e dat peste cap: Lumina suplimentară seara întârzie secreția de melatonină, hormonul care pregătește corpul pentru odihnă. Drept urmare, adormi mai târziu și dormi mai puțin.

Practic, schimbarea orei transformă dimineața într-un teren minat: corpul și creierul sunt confuzi, hormonii nu mai funcționează corect, iar energia și dispoziția scad dramatic.

De aceea, experții recomandă ceea ce fac deja zeci de țări care au renunțat la schimbarea orei: să păstrezi o oră standard permanentă, pentru ca lumina naturală să-ți alimenteze corect ritmul biologic, zi după zi.

Turcia – exemplul de succes al orei permanente

În 2016, Ankara a făcut mutarea curajoasă: ora permanentă. Autoritățile au raportat avantaje clare: beneficii economice și sociale – mai multă lumină după muncă, activități economice mai bine sincronizate cu restul lumii, economie mai stabilă, viață socială mai activă și reducerea riscurilor asociate cu schimbările de oră.

Europa – între promisiuni și stagnare în schimbarea orei

În 2018, Comisia Europeană a propus eliminarea schimbării ceasurilor. Bruxelles-ul anunța cu surle și trâmbițe sfârșitul schimbării orei. Parlamentul European a votat în favoarea acestei măsuri, dar decizia finală depinde de consensul Consiliului European, pentru că statele UE nu s-au pus de acord. În Moldova, schimbarea orei continuă fără un plan clar de renunțare.

SUA – o dezbatere care continuă despre ora de vară și ora de iarnă

Donald Trump a numit ora de vară „incomodă și costisitoare”, iar senatorul Marco Rubio a propus proiectul „Sunshine Protection Act”, care ar fi trebuit să elimine schimbarea orei. Însă inițiativa stagnează și acolo, în timp ce experții continuă să atragă atenția: prelungirea luminii de seară poate fi dăunătoare, mai ales dimineața, când corpul tău are nevoie de lumină naturală pentru a regla secreția hormonilor și neurotransmițătorilor esențiali.

Ce urmează în lume după renunțarea la schimbarea orei

Pe măsură ce dovezile privind efectele nocive asupra somnului, sănătății și siguranței se acumulează, tot mai multe țări ar putea urma exemplul Turciei și Arizonei. Din ce în ce mai mulți experți cer renunțarea definitivă la „jet lag-ul social” impus de ceas. Academia Americană de Medicină a Somnului pledează pentru ora standard permanentă: mai sănătoasă, mai sigură, mai logică – o decizie care ar putea salva vieți, reduce accidente și proteja sănătatea publică.

Până atunci, lumea rămâne împărțită: unii dorm liniștiți, alții continuă să se trezească atât cu ceasul cât și cu ritmul biologic dat peste cap.

Țări care au renunțat la schimbarea orei – cine a spus „stop”

Turcia, Rusia, Islanda, Egipt, Vietnam, India, Japonia, Coreea de Sud, China, Ecuador, Panama, Columbia – toate au pus capăt acestei practici. În ultimul deceniu li s-au alăturat și Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Uruguay și mare parte din Mexic.