Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede pentru a-și finanța programul nuclear și balistic

Coreea de Nord a furat milioane de dolari în criptomonede prin atacuri cibernetice, bani pe care i-a folosit, apoi, pentru a-și finanța programul balistic și nuclear, se arată într-un raport al ONU.

Între 2020 și mijlocul lui 2021, atacatorii cibernetici nord-coreeni au furat peste 50 de milioane de dolari în active digitale, au descoperit investigatorii ONU. Astfel de atacuri reprezintă „o importantă” sursă de venituri pentru programul balistic și nuclear al Phenianului, se arată în raport.

Descoperirire au fost transmise comitetului de sancțiuni al ONU.

Atacurile nord-coreene au țintit cel puțin trei burse de schimb de criptomonede din America de Nord, Europa și Asia.

Raportul a citat și un studiu publicat luna trecută de compania de securitate Chainalysis, care sugerează că atacurile nord-coreene au produs în jur de 400 de milioane de dolari în active digitale, anul trecut.

În 2019, tot conform ONU, Coreea de Nord a acumulat o sumă estimată de 2 miliarde de dolari pentru programele sale de arme de distrugere în masă, tot folosind atacuri cibernetice sofisticate.

Raportul ONU arată că, în ciuda sancțiunile extrem de dure, Coreea de Nord a putut să-și continue dezvoltarea programului nuclear și balistic și infrastructura necesară pentru acesta. A continuat, de asemenea, să caute materiale, tehnologie și knowhow în străinătate, inclusiv prin metode cyber și prin eforturi de cercetare comune.

Coreea de Nord a efectuat un număr mare de teste cu rachete și balistice de la începutul anului, spre îngrijorarea Statelor Unite și aliaților săi din Asia, Coreea de Sud și Japonia.

#program nuclear #criptomonede #Coreea de Nord

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.