Dezinformarea și lupta cu propaganda este o prioritate a actualei guvernări, fapt pentru care a fost lansat un proiect de lege ce prevede contracararea acestui fenomen. Anunțul a fost făcut de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni televizate.

Grosu afirmă că, inițiativa legislativă este deja pe masa deputaților, iar în curând urmează să fie supusă consultărilor publice. Modificarea legislativă introduce sancțiuni graduale pentru instituțiile mass-media care răspândesc știri false, manipulează și nu asigură principiul pluralismului de opinii, a anunțat Igor Grosu.

Președintele Parlamentului spune că în contextul situației tensionate din Ucraina, aprobarea unei legi care va introduce sancțiuni pentru instituțiile media ce dezinformează este un imperativ. Inițiativa legislativă va introduce sancțiuni graduale, până la sistarea activității instituției media, dacă nu se va conforma normelor.

„Foarte repede vom ieși cu acest proiect de lege. Este deja un draft al proiectului. Am zis să ne așezăm toți să discutăm, să ne asigurăm că avem o înțelegere comună asupra faptului ce rezolvă această lege. Avem două situații în care această lege trebuie să combată propaganda și știrile false. Sunt prevăzute și sancțiuni, sunt și definițiile acestor fenomene, cum aceste fenomene afectează securitatea națională. Sunt niște elemente care sunt lipsă în cadrul legal existent și trebuie să faci trimitere la ceea ce nu-i în lege”, a spus Igor Grosu în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Noua lege antipropagandă va viza, inclusiv, mediul online. De asemenea, inițiativa dată va conține prevederi stricte pentru activitatea mass-media pe perioada stării de urgență.

„Fiind vorba despre stare de urgență în energetică, sănătate publică sau, Doamne, ferește, ceva mai grav. Acest proiect de lege îi va viza pe cei care fac propagandă și manipulează. Sancțiunile vor fi graduale. După ce terminăm consultările pe interior, vom aprecia opiniile jurnaliștilor la acest subiect. Acolo vor fi vizați chiar și cei care acum difuzează știri, dar până acum nu erau monitorizați nicăieri, diferite site-uri. Va fi reglementată, inclusiv, propaganda în mediul online”, a mai spus Igor Grosu.

Amintim că, în perioada guvernării țării de către Partidul Democrat a fost aprobată legea privind securizarea spațiului informațional. Documentul viza interzicerea difuzării știrilor și emisiunilor cu caracter analitic, politic și militar din statele care nu au ratificat Convenția privind Televiziunea Transfrontalieră (Federația Rusă nu a ratificat această Convenție). Legea antipropagandă a fost, ulterior, abrogată de către fosta majoritate parlamentară tacită PSRM-Șor.

#dezinformare #Igor Grosu #propagandă

Europa se pregătește pentru un nou episod de căldură extremă la început de septembrie. Un puternic „dom de căldură” se extinde deasupra continentului și va aduce temperaturi cu mult peste normalul perioadei în sudul Europei și în regiunea mediteraneană.

În mai multe zone din Spania, Portugalia, Franța, Italia și Peninsula Balcanică, temperaturile vor urca spre 40 de grade Celsius și, local, pot depăși acest prag.

Fenomenul este alimentat de o masă de aer foarte cald care avansează dinspre nordul Africii. În același timp, temperaturile din straturile superioare ale atmosferei sunt mult peste valorile obișnuite pentru începutul lunii septembrie, ceea ce favorizează instalarea unei perioade de căldură neobișnuit de intense.

Principalul factor care menține acest episod este un sistem extins de presiune ridicată, instalat deasupra bazinului mediteranean. Aerul coboară și se încălzește pe măsură ce este comprimat, iar căldura se acumulează în apropierea solului, scrie antena3.ro.

În zonele joase și în regiunile interioare din apropierea coastelor, temperaturile maxime pot ajunge la 38-42 de grade Celsius. Vânturile continentale uscate contribuie, la rândul lor, la pierderea rapidă a umezelii din sol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Termenul de „dom de căldură” este folosit pentru a descrie o zonă extinsă de presiune ridicată care rămâne blocată deasupra unei regiuni și menține aerul foarte cald la suprafață.

Fenomenul poate fi comparat cu un capac pus peste o oală. Aerul cald rămâne prins în apropierea solului, în timp ce aerul din straturile superioare coboară și se încălzește suplimentar prin comprimare.

Atunci când configurația atmosferică rămâne stabilă, efectul poate persista zile întregi sau chiar săptămâni. Astfel de configurații au contribuit la mai multe episoade de caniculă extremă în Europa, Statele Unite și Canada.

Perioadele prelungite cu temperaturi ridicate reprezintă un risc mai mare pentru vârstnici, copii și persoanele care au anumite probleme de sănătate. Și cei care lucrează multe ore în aer liber, precum muncitorii din construcții sau agricultorii, sunt expuși unui risc crescut de epuizare termică și deshidratare.

Expunerea prelungită la temperaturi foarte ridicate poate provoca amețeli și deshidratare, iar în cazurile severe poate duce la insolație.

Umiditatea ridicată poate accentua și mai mult efectele căldurii asupra organismului. Din acest motiv, temperatura resimțită poate fi mult mai mare decât temperatura măsurată de termometru.

De exemplu, la o temperatură de aproximativ 35 de grade Celsius, o umiditate de peste 80% poate face ca organismul să perceapă căldura ca fiind mult mai intensă decât în condiții de aer uscat.

Episoadele de caniculă au fost asociate și cu un risc crescut de probleme cardiovasculare și respiratorii. Un alt pericol îl reprezintă nopțile tropicale, când temperaturile rămân foarte ridicate și după apus, împiedicând organismul să se răcorească suficient.

#canicula #Europa #fenomen #temperaturi ridicate