Ștefan Gligor, președintele Partidului Schimbării, este de părere că numirea lui Viorel Cernăuțeanu la șefia Poliției Naționale, or Inspectoratul General al Poliției (IGP), trezește o anumită mirare, întrucât oamenii din domeniu nu înțeleg pentru ce merite. Și-a expus opinia în ediția din seara de miercuri, 16 februarie curent, a emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV.

„Dumnealui nu vine din subdiviziunile care au avut treabă cu urmărirea penală sau lucru operativ. Această numire nu-mi este astăzi clară, următorii pași a oricărei persoane numite într-o funcție atât de înaltă vor caracteriza ce fel de numire este asta. Aș vrea să văd care sunt planurile profesionale ale domnului Cernăuțeanu în această funcție. Numirea dumnealui trezește o anumită mirare, oamenii din domeniu nu înțeleg pentru care merite sau de ce a fost făcută această numire”, a declarat Ștefan Gligor.

În același timp, a mai presupus că ar fi „o substituire sub presiunea societății adoptată rapid”. „Calitatea de bază a domnului Cernăuțeanu este că nu există informații compromițătoare care ar discredita o astfel de numire din start, spre deosebire de domnul Podarilov care avea deja o condamnare. Primele activități ale dumnealui ne vor spune ce fel de șef IGP va fi el”, a opinat acesta.

Amintim că Guvernul a aprobat demisia lui Iurie Podarilov. Ministrul de Interne, Ana Revenco, a anunțat că a scris cerere. În locul acestuia, în funcția de șef al IGP a fost numit secretarul de stat de la MAI, Viorel Cernăuțeanu. Înainte de aceasta, Guvernul a aprobat demisia sa din funcția de secretar de stat.

#IGP #Stefan Gligor #Viorel Cernăuțeanu

Noi ansambluri rezidențiale se ridică în Mariupol, orașul ucrainean devastat în 2022 și ocupat în prezent de Rusia. O parte dintre locuințe sunt construite chiar pe amplasamentele blocurilor distruse în timpul luptelor, iar printre cumpărători se numără ruși veniți în regiune.

Pe bulevardul Metalurgiei, unde înainte de război locuiau mii de ucraineni, mai multe imobile avariate au fost demolate.

În locul lor, compania rusă Su-2007 a ridicat blocuri care fac parte din complexul rezidențial Leningradsky Kvartal, potrivit unei investigații Deutsche Welle, scrie Mediafax.

Printre foștii locatari se numără profesoara Halyna Artemova și fotograful Yevhen Sosnovsky. Ambii și-au pierdut locuințele în urma atacurilor din 2022 și au părăsit orașul.

„Construiesc pe oasele oamenilor”, afirmă Sosnovsky, care acuză autoritățile ruse că încearcă astfel să elimine urmele distrugerilor.

ONU estimează că aproximativ 90% dintre clădirile din Mariupol au fost avariate sau distruse în timpul asediului din 2022. Numărul exact al victimelor rămâne necunoscut, estimările citate de presă indicând zeci de mii de morți.

Noile locuințe atrag persoane venite din Rusia. Economistul Vyacheslav Shiryaev susține că printre cumpărători se află membri ai structurilor de securitate, funcționari și angajați din logistica militară, dar și ruși care își doresc o locuință aproape de mare și pentru care Soci sau Crimeea sunt prea scumpe.

Un stimulent important îl reprezintă creditele ipotecare subvenționate. În teritoriile ucrainene ocupate, cetățenii ruși pot obține împrumuturi pentru locuințe cu o dobândă anuală de numai 2%, pentru întreaga perioadă a creditului.

Prețurile au crescut însă puternic. În Leningradsky Kvartal, un complex cu 15 blocuri de 12-15 etaje, apartamentele cu una sau două camere costă între 7,5 și aproape 10 milioane de ruble, echivalentul a aproximativ 77.000-103.000 de euro. Pentru locuințele cu trei camere, prețurile depășesc 103.000 de euro.

Situația este radical diferită pentru o parte dintre ucrainenii care locuiau anterior pe aceste terenuri. Surse citate de DW afirmă că foștii locatari ai blocurilor de pe bulevardul Metalurgiei nu au primit apartamente în noul complex. Unii ar fi fost mutați la periferie sau în cămine.

Pentru cei care au fugit din Mariupol, recuperarea proprietăților este și mai complicată. Ucraina nu poate evalua locuințele aflate în teritoriul ocupat, iar revenirea presupune raportarea la regulile impuse de administrația rusă.

„Am fost deposedați de viața noastră obișnuită”, spune Artemova, care trăiește acum la Kiev. În timp ce foștii locuitori își amintesc cartierele distruse, noii proprietari discută deja pe forumuri despre mobilă, renovări, școli și grădinițe.