Tinerii studenți din cadrul Centrului Național Tehnologii Spațiale de la Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) au elaborat un nanosatelit care va fi livrat în mai puțin de o săptămână în Japonia, ca ulterior, să fie lansat în spațiu. Este premieră pentru Republica Moldova. Anunțul a fost făcut live pe rlive.md.

Este vorba despre nanosatelitul cu denumirea „TUMnanoSAT”, care va fi lansat în scurt timp de pe Stația Spațială Internațională.

„Acest proiect a fost desemnat câștigător în cadrul rundei a patra a programului KiboCube coordonat și dezvoltat de către Agenția Spațială a Japoniei (JAXA) și UNOOSA. Satelitul urmează să fie livrat în Tsukuba Space Center în zilele imediat următoare, pentru integrarea în lansatorul JSSOD (JEM Small Satellite Orbital Deployer)”, a explicat Viorel Bostan.

Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, a menţionat că Guvernul a susţinut şi va sprijini în continuare asemenea proiecte care sunt viitorul ştiinţei şi economiei ţării şi a îndemnat tinerii să profeseze ingineria.

Echipa Centrului Tehnologii Spațiale a încheiat ultima fază de verificări și validări de siguranță pentru lansarea de pe Stația Spațială Internațională. Nanosatelitul TUMnanoSAT urmează a fi lansat de pe Stația Spațială Internațională.

În baza Carnetului perfectat și eliberat de CCI, nanosatelitul TUMnanoSAT și accesoriile necesare au fost transportate în România, fiind suspuse operațiunilor de testare de către Institutul de Științe Spațiale, iar ulterior reintroduse în Republica Moldova.

Potrivit specialiştilor, lansarea în spațiu a primului satelit al Republicii Moldova va avea un impact major în îmbunătățirea calității studiilor de inginerie și a integrării Moldovei în comunitatea de țări care dezvoltă tehnologii spațiale.

#nanosatelit #TUMnanoSAT #UTM

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.