Compania Naţională de Asigurări în Medicină a achitat peste 748 de milioane de lei, pentru cele aproximativ 4,5 milioane de vizite consultative care au fost înregistrate în 2020 la medicii specialiști din cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu (AMSA). Astfel, finanțarea reprezintă 95,7% din suma planificată, cu 36 milioane mai mult față de 2019.

În acest context, cele mai solicitate au fost serviciile prestate de medicii obstetricieni-ginecologi, ortopezi-traumatologi, neurologi, oftalmologi și chirurgi.

Totodată, cheltuielile medii în AMSA per persoană asigurată au constituit anul trecut 329,1 lei, în creştere cu 11,9 lei față de anul precedent. Costul mediu al unei vizite la medicul specialist a fost de 168,2 lei, cu 60,5 de lei mai mult în comparație cu 2019.

„O categorie aparte de cheltuieli acoperite de CNAM în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu sunt cele pentru alimentația și transportul public de la/la domiciliu persoanelor cu tuberculoză. În acest scop, în 2020 au fost alocate peste 13 milioane de lei, cu circa trei milioane mai puțin comparativ cu anul 2019. De asemenea, din mijloacele fondurilor AOAM au fost finanțate peste 96 de mii de ședințe de hemodializă în valoare totală de 208,4 milioane de lei”, se arată în comunicat.

Pentru prestarea serviciilor de intervenție timpurie la copiii (de la naștere până la trei ani) cu nevoi speciale sau tulburări de dezvoltare și risc sporit au fost finanțate mai mult de 27 de mii de vizite, în valoare totală de circa patru milioane de lei.

Din fondurile AOAM au fost acoperite și în jur de 12 mii de ședințe de radioterapie pentru pacienții cu maladii oncologice, cu aproape 2000 mai mult comparativ cu 2019.

Totodată, în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu, începând cu luna august, au fost contractați doi prestatori de servicii medicale pentru efectuarea testelor în scopul depistării noului tip de coronavirus la pacienții care întrunesc criteriile definiției de caz COVID-19. Astfel, au efectuate peste 51,6 mii de investigații în valoare de aproape nouă milioane de lei.

În anul 2020, pentru prestarea asistenței medicale specializate de ambulatoriu, CNAM a contractat 126 de prestatori de servicii medicale: 20 de instituții republicane, 21 municipale, 65 raionale, patru departamentale și 16 private.

#AOAM #fonduri #medici

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.