Noile sancţiuni propuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei vor viza sectoare strategice şi vor bloca accesul băncilor ruseşti pe pieţele financiare europene, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, spune că „Rusia se va confrunta cu o izolare fără precedent”.

„Prin acest pachet (de sancţiuni), vom viza sectoare strategice ale economiei ruse prin blocarea accesului lor la tehnologii cheie şi la pieţe. Vom slăbi baza economică a Rusiei şi capacităţile sale de a se moderniza”, a afirmat von der Leyen într-un comunicat.

„În plus, vom îngheţa activele ruseşti din UE şi vom opri accesul băncilor ruseşti pe piaţa financiară europeană”, a adăugat ea.

Potrivit Comisiei Europene, UE este cel mai mare partener comercial al Rusiei.

Noile măsuri, ce vor fi discutate de liderii UE într-un summit convocat cu începere de la ora 19:00 GMT, vor fi „cel mai dur pachet de sancţiuni care a fost aplicat vreodată”, a indicat şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.

„Aceasta este printre cele mai negre ore pentru Europa de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial. Conducerea Rusiei se va confrunta cu o izolare fără precedent”, a adăugat el.

UE va pregăti, de asemenea, un nou pachet de asistenţă pentru Ucraina, a mai afirmat Borrell.

Volodimir Zelenski consideră că organizarea unor alegeri în timp de război ar fi un pericol după apelul controversat al fostului său ministru al apărării, Mihailo Fedorov, de a pregăti terenul pentru organizarea unui scrutin, relatează știrileprotv.ro.

„Cred că într-un război ca acesta, alegeri în asemenea condiții sunt un risc enorm”, a afirmat Zelenski, estimând că ele ar fi un „tsunami care ar fractura Ucraina”, potrivit afirmațiilor sale făcute publice duminică.

El s-a exprimat astfel într-o întâlnire cu jurnaliști, prima după câteva luni de la o serie de controverse politice, între care destituirea tânărului și popularului ministru al apărării Mihailo Fedorov la jumătatea lunii iulie.

Acesta a stârnit valuri marți cu o înregistrare video cu alură de clip de campanie electorală în care denunță corupția și îndeamnă, fără să facă precizări, la „restaurarea unui proces democratic” prin alegeri, în pofida invaziei ruse în țară.

Mandatul prezidențial al lui Zelenski a expirat în mai 2024, dar niciun scrutin nu poate fi organizat în Ucraina sub legea marțială, aflată în vigoare de la începerea invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.

„Dacă vrem să distrugem țara, putem merge în direcția alegerilor în aceste vremuri de război”, a declarat Zelenski jurnaliștilor.

Organizarea unui scrutin ar necesita gestionarea unei multitudini de obstacole, precum votul militarilor mobilizați pe teren, cel al milioanelor de refugiați în străinătate și cel al ucrainenilor care locuiesc în teritoriile ocupate de Moscova.

„Este imposibil în condițiile pe care le avem în prezent, când (președintele rus Vladimir) Putin nu este dispus să ia în calcul opțiuni pentru o încetare a focului”, a mai afirmat Zelenski.

Cuvintele lui Fedorov au provocat disconfort până și în rândul susținătorilor săi. Potrivit ultimului sondaj de opinie al Institutului de sociologie din Kiev (KIIS) realizat în iulie-august, doar 15% dintre persoanele intervievate consideră că alegeri ar putea avea loc înainte de sfârșitul războiului.

Decizia președintelui de a-l destitui pe Fedorov a dus la manifestații reunind mii de persoane pe străzile mai multor orașe ale țării, determinându-l pe Zelenski să-l înlocuiască și pe comandantul armatei, Oleksandr Sîrski, considerat un rival al lui Fedorov.

Președintele ucrainean a susținut dreptul cetățenilor de a manifesta, dar a avertizat împotriva oricărei atitudini „ireverențioase” față de armată și ‘riscul’ pe care îl reprezintă o divizare „între societate și soldați”.