Autoritățile de la Chișinău fac apel către România, precum și către statele membre ale Uniunii Europene, de a sprijini Republica Moldova în efortul de primire și acomodare a refugiaților din Ucraina. Vicepremierul Nicu Popescu a avut o discuție telefonică la acest subiect cu omologul său român, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației de la Chișinău a menționat că unul dintre efectele crizei din Ucraina este generarea fluxurilor de refugiați către țările vecine, iar Republica Moldova avea nevoie de sprijinul statelor europene în acest sens.

„Rămânem în contact permanent cu domnul ministrul Aurescu pentru schimburi de informații și coordonare a activităților de contracarare a pericolelor aferente conflictului din Ucraina”, a menționat ministrul Nicu Popescu.

De asemenea, în timpul discuțiilor, cei doi diplomați au reiterat sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, făcând apel la soluționarea prin metode pașnice a oricăror conflicte. Totodată, a fost accentuată imperativitatea respectării principiilor de bază ale dreptului internațional.

#Bogdan Aurescu #Nicu Popescu #refugiati

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.