Un număr sporit de cetățeni ai Ucrainei fug de calvarul din țara vecină și ajung în Republica Moldova. De la izbucnirea războiului peste 15 mii de cetățeni ucraineni au traversat frontiera Republicii Moldova și s-au adăpostit pe la rudele sau prietenii de aici. O mare parte dintre ucraineni, doar tranzitează Republica Moldova, alegând să meargă spre state europene. Ministerul Afacerilor Interne anunță că numărul angajaților Poliției de Frontieră a fost triplat pentru a face față fluxului mare de ucraineni.

În ultimele 24 de ore punctele de trecere a frontierei Republicii Moldova au fost luate cu asalt de cetățenii ucraineni îngroziți de calvarul din țara lor. Oamenii stau ore întregi în ambuteiaje, așteptând să poată părăsi țara.

„Înregistrăm un flux de 15.816 cetățeni ai Ucrainei care au traversat frontiera pe sens de intrare. Principalele puncte de traversare a frontierei solicitate sunt Palanca–Mayaki–Udobnoie, care este și un punct comun, Tudora-Starokazaci, ambele înregistrând un flux de peste 60%. Fluxul continuă să fie unul intens. Coloana mijloacelor de transport în așteptare pentru intrarea în Republica Moldova a înregistrat peste 20 de km, pe timp de noapte a scăzut la 8 km și în această dimineață iarăși înregitrăm o creștere. Pentru fluidizarea traversării în cele mai solicitate puncte de trecere a frontierei a fost triplat numărul de personal”, a spus Ana Revenco.

Pentru a oferi adăpost temporar ucrainenilor care traversează frontiera, autoritățile de la Chișinău au deschis 3 centre provizorii de plasament. Este vorba despre centrele de la Palanca, centrul Călărășeuca amplasat în cadrul spitalului din Otaci. De asemenea, din această noapte a devenit funcțional centrul Moldexpo, care găzduiește refugiați.

„Sunt date în funcțiune două centre provizorii care funcționează în regim de tabără de câmp, cu infrastructura corespunzătoare. În centrul provizoriu aflat în adiacentul punctului de trecere Palanca, ieri au fost plasați 38 de cetățeni ai Ucrainei, la această oră, în centru se află 21 de persoane, adulți cu copii. Centrul Moldexpo amplasat în municipiul Chișinău a fost dat în funcțiune de la ora 1 noaptea, la această oră în centru se află 72 de persoane. Centrul Moldexpo are o capacitate de 500 de persoane. Centrele dispun de infrastructura necesară pentru a oferi un minim de confort în sensul plasării temporare. Hrana este asigurată în aceste centre provizorii”, a spus ministra Ana Revenco.

Autoritățile de la Chișinău spun că peste 3000 de ucraineni care au traversat frontiera Republicii Moldova, doar au tranzitat țara noastră, iar alți 3000 de ucraineni s-au întors acasă. De asemenea, la Biroul de Migrație și Azil din Chișinău au fost înregistrate 315 cereri de azil.

„La dispoziția cetățenilor din Ucraina, la traversarea punctelor de frontieră cei care nu dispun de mijloace de transport, au fost puse la dispoziție 6 autocare cu o capacitate de 300 de locuri. Linia verde funcționează în regim de 24/24, apelul este gratuit. Numărul de telefon este: 08001527. Au fost deja recepționate 100 de apeluri din partea cetățenilor Ucrainei care solicită informații privind căile accesibile de traversare a frontierei, regimul de intrare, opțiuni de cazare temporară. Au fost dublate echipajele de patrulare pe șosele țării, pentru a sigura ordinea și securitatea pe șosele și pentru a ghida cetățenii Ucrainei către posibile locații de cazare”, a spus Ana Revenco.

#Ana Revenco #MAI #refugiati

Comisia Europeană (CE) anunţă că urmăreşte îndeaproape criza în centrul căreia se află Tribunalul Constituţional polonez, după o confruntare în faţa sediului instituţiei, vineri seara, transmisă în direct la televizor, un incident care a repus în centrul atenţiei un conflict care durează de peste zece ani, relatează news.ro.

„Autorităţilor poloneze le revine să vegheze ca Tribunalul Constituţional să funcţioneze confrom Constituţiei poloneze şi să respecte jurisprundenţa pertinentă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat sâmbătă Euronews un purtător de cuvânt al Comisiei.

„Numirea a opt noi membri ai Tribunalului Constituţional ţine de puterea constituţională a Sejmului, Parlamentul polonez”, a subliniat el.

El a evocat o hotărâre prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO a dispus măsuri provizorii, la 5 mai 2026, prin care le cere autorităţilor poloneze competente ”să se abţină să blocheze preluarea funcţiei şi exercitarea sarcinilor judiciare de către judecătorii numiţi de către Sejm în martie 2026”.

Tusk: „Restabilirea calmului nu înseamnă acceptarea nerespectării legii”

Premierul Donald Tusk li s-a adresat polonezilor într-un discurs televizat, sâmbărtă seara, în prima sa reacţie importantă la criză.

El a catalogat evenimentele de vineri drept „incidente scandaloase” şi şi-a exprimat speranţa ca asemenea scene să nu se mai repete nicodat în Polonia.

„Restabilirea calmului nu poate însemna acceptarea ilegalităţii sau violenţei”, a declarat Tusk, care a promis să restabilească condiţiile unei justiţii independente şi unui stat de drept.

„Un stat democratic trebuie să fie puternic şi capabil să facă justiţia să fie respectată”, a declarat el, dând asigurări că statul de drept se va impune în faţa violenţei.

Criza s-a agravat vineri seara, după ce preşedintele Karol Nawrocki a intrat în sediul Tribunalului Constituţional, unde blochează nominalizările unor noi judecători.

Poliţia a încercuit clădirea, în timp ce o confruntare se desfăşura în direct la televizor, ilustrând impasul tot mai puternic între preşedinte şi Guvern pe tema componenţei celei mai înalte jurisdicţii poloneze.

Guvernul Tusk subliniază că continuă reforme considerate necesare de mult timp în restabilirea statului de drept, după ani a ceea ce cataloghează drept un amestec al Partidului Lege şi Justiţie (PiS, naţionalist) în sistemul judiciar.

Opoziţia acuză, la rândul ei, Guvernul de faptul că încearcă să dea o lovitură de stat.

Conservatorii europeni acuză de tăcere

Copreşedinţii grupului Conservatorilor şi Reformiştilor (ECR) au condamnat sâmbătă acţiunile Guvernului polonez drept o încălcare a statului de drept şi şi-au exprimat susţinerea faţă de preşedintele polonez Karol Nawrocki.

„Acţiunile Guvernului Tusk constituie o încălcare clară şi gravă a statului de drept. Condamnăm acest atac împotriva independenţei justiţiei şi garanţiilor constituţionale în Polonia. Niciun Guvern nu este mai presus de lege”, a denunţat copreşedintele ECR Nicola Procaccini.

El a cerut ca instituţiile europene „să nu se facă că nu văd” şi a subliniat că respectarea suveranităţii naţionale şi independenţei justiţiei trebuie să rămînă o problemă de principu „independnetă de alianţele politice”.

Legitimitatea Tribunalului Constituţional este contestată de peste zece ani.

Diferendul datează din 2015, când Platforma Civică a lui Tusk, care se afla atunci la putere, şi PiS, care se afla în opoziţie, s-au înfruntat pe tema nominalizării a cinci judecători.

De atunci, acest diferend s-a transformat într-un conflict mai larg privind independneţa justiţiei, componenţa Tribunalului Constituţional şi autoritatea hotărîrilor acestuia.