Uniunea Europeană va analiza cu seriozitate posibilitatea ca Ucraina să devină țară-candidată pentru a aderarea la blocul european, au declarat, marți, principalii lideri de instituții europene, Ursula von der Leyen și Charles Michel. Ei au atras, totuși, atenția că drumul Ucrainei spre UE va fi unul lung, scrie Digi24.

„Solicitarea Ucrainei de a adera la UE a fost „simbolică, politică şi legitimă”, a declarat Michel în cadrul unei reuniuni speciale a Parlamentului European.

Preşedintele Consiliului European a spus că înţelege apelul emoţional al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski ca ţara sa să fie primită rapid în UE, dar că deciziile trebuie luate pe baza unor „alegeri corespunzătoare”.

„Este dificil, ştim că există diferite viziuni în UE” în privinţa extinderii, a afirmat Michel, potrivit Reuters.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În cadrul aceleiaşi sesiuni speciale a PE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenţia că urmează un „drum lung” până când Ucraina va putea să adere la UE.

„Războiul din Ucraina trebuie să înceteze şi trebuie discutaţi paşii suplimentari” a mai spus ea.

Cu toate acestea, Ucraina „aparţine familiei noastre europene”, a adăugat preşedinta Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a mai afimat că decizia lui Putin de a invada Ucraina a avut ca efect unirea ţărilor împotriva Rusiei.

„Dacă Putin a vrut să divizeze Uniunea Europeană, să slăbească NATO şi să spargă comunitatea internaţională, a obţinut exact opusul”, a subliniat ea.

#aderare #Charles Michel #Ucraina #Uniunea Europeana #Ursula von der Leyen

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.