Orice țară care oferă Ucrainei aerodromurile sau aeroporturile sale pentru atacuri asupra Rusiei poate fi considerată parte din conflict, a afirmat un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, relatează agenția rusă TASS. El a făcut apoi referire directă la „România și alte țări învecinate”.

„Aproape toată aviația regimului de la Kiev a fost distrusă. În același timp, știm sigur că avioane ucrainene de luptă au zburat către România şi în alte ţări învecinate. Folosirea reţelei de aerodromuri din aceste ţări ca bază pentru avioanele militare ucrainene şi folosirea ulterioară a acestora împotriva forţelor armate ale Rusiei poate fi considerată o implicare a acestor ţări într-un conflict armat”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

În ceea ce privește România, acesta s-a referit la incidentul de la Bacău, când un avion de vânătoare ucrainean a fost interceptat și aterizat forțat, pentru ca apoi să fie returnat Ucrainei.

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat că nu vede „de ce am fi acuzați de astfel de activități”. El a confirmat că avertismentul Moscovei vine în urma incidentului cu avionul ucrainean, subliniind că „avionul a plecat neînarmat, tocmai pentru a evita orice situație în care să putem fi acuzați”.

Polonia dezminte zvonurile că urmează să trimită avioane de luptă în Ucraina

Avertismentul Moscovei vine și pe fondul unor zvonuri conform cărora Polonia intenționează să trimită Ucrainei avioane de luptă de fabricaţie sovietică, urmând să primească la schimb aparate de luptă din SUA, potrivit France24.

Informația a fost însă dezmințită de Varșovia. „Polonia nu va trimite avioane de luptă în Ucraina şi nici nu va permite folosirea aeroporturilor sale”, a scris pe Twitter guvernul polonez. „Ajutăm semnificativ în multe alte domenii”, a adăugat executivul de la Varşovia.

#Polonia #război Ucraina #Romania #Rusia

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot