Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Ce înseamnă DEFAULT sau INCAPACITATE DE PLATĂ și cum va fi afectată Rusia

11 Mart. 2022, 13:55
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
11 Mart. 2022, 13:55 // Economie //  Realitatea.md

Rusia este aproape de a intra în incapacitate de plată, în urma sancțiunilor impuse de Occident după invadarea Ucrainei de către Vladimir Putin. Economistul-șef al Băncii Mondiale, Carmen Reinhart, a avertizat că Rusia și aliatul său Belarus sunt „foarte aproape” de acest scenariu, relatează The Guardian.

Un test cheie va avea loc miercuri, când statul rus va trebui să facă o plată de 117 milioane de dolari pentru unele dintre datoriile sale denominate în dolari americani. Deși Rusia are datorii relativ scăzute, iar sistemul său financiar este mai puțin integrat cu restul lumii decât alte țări, unii analiști avertizează că neplata datoriei ar putea avea consecințe neprevăzute.

Incapacitatea de plată (sau default) apare atunci când un un debitor nu reușește să efectueze plățile convenite pentru datoriile sale.

Banca centrală a Canadei și Banca Angliei, care urmăresc incapacitatea de plată pentru datoriile suverane la nivel mondial, estimează că valoarea totală a datoriei guvernamentale nerambursate în întreaga lume a fost de 443,2 miliarde de dolari în 2020 – aproximativ 0,5% din datoria publică mondială.

Guvernele care au intrat recent în incapacitate de plată includ Argentina, Belize, Ecuador și Surinam, țări care de obicei nu reușesc să țină pasul cu plățile denominate în valută străină.

Rusia trebuie să efectueze două plăți de dobânzi pe 16 martie. Cu toate acestea, va avea o perioadă de grație de 30 de zile, ceea ce înseamnă că o intrarea în incapacitate de plată nu va avea loc, în mod oficial, cel puțin până în aprilie.

Când a mai intrat Rusia în default

Rusia a mai fost în incapacitate de plată, inclusiv în timpul revoluției din 1917 și în 1998, când economia țării a căzut în picaj după prăbușirea Uniunii Sovietice și din cauza costurile războiului din Cecenia. Cu toate acestea, chiar și atunci, Rusia a ținut pasul cu plățile în dolari.

Așa-numita criză a rublei a provocat daune grave economiilor vecine și a transmis unde de șoc prin sistemul financiar global.

Rusia și-a consolidat poziția financiară în ultimii ani, ca răspuns la sancțiunile occidentale impuse după anexarea Crimeei în 2014, guvernul deținând excedente bugetare și reducându-și dependența de dolarul american.

Potrivit Institutului de Finanțe Internaționale (IIF), pasivele externe ale Rusiei – bani datorați creditorilor de către guvern, companii și persoane fizice – au scăzut de la aproximativ 733 de miliarde de dolari în 2014 la aproximativ 480 de miliarde de dolari. Dintre acestea, 135 de miliarde de dolari urmează să fie plătiți creditorilor în termen de un an.

Cu toate acestea, suma datorată de guvern este relativ mică. Statul are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligațiuni în valută străină denominate în dolari și euro – minuscule în comparație cu dimensiunea economiei sale și cu alte țări. Investitorii străini dețin, de asemenea, datorii rusești de 28 de miliarde de dolari exprimate în ruble.

Cu toate acestea, amploarea problemei este mai mare pentru corporațiile rusești, care au aproape 100 de miliarde de dolari în obligațiuni internaționale.

Investitorii în datoria rusă includ fondurile speculative, care preferă să facă pariuri riscante, și principalii manageri de active globale. Potrivit Financial Times, managerul de fonduri american Pimco, unul dintre cei mai mari investitori de pe piața de obligațiuni din lume, a acumulat o poziție de 1,5 miliarde de dolari în datoria suverană a Rusiei.

Care sunt consecințele

Defaultul face mai dificile și mai costisitoare împrumuturile în viitor. Cu toate acestea, Rusia este deja izolată pe scena globală după invazia Ucrainei. De asemenea, guvernele occidentale au împiedicat statul rus să strângă noi bani pe piețele de capital, inclusiv în Londra și New York.

Potrivit IIF, sancțiunile care cresc costul finanțării ar putea afecta poziția financiară a guvernului, forțând Moscova să reducă cheltuielile sau să majoreze taxele.

Sancțiunile asupra sistemului financiar al Rusiei sunt menite să provoace probleme economice în interiorul țării, deși ar putea exista efecte indirecte asupra sistemului bancar global.

Cu toate acestea, mulți economiști, inclusiv Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au sugerat că legăturile financiare ale Rusiei cu restul lumii sunt mici și nu au importanță sistemică.

Băncile străine au o expunere de aproximativ 121 de miliarde de dolari pe Rusia, în principal în Europa, potrivit datelor de la Banca Reglementărilor Internaționale. IIF estimează că băncile străine joacă un rol minor în țară, deținând doar 6,3% din activele totale.

Sectorul corporativ al țării se bazează în principal pe împrumuturi pentru finanțare de la băncile de stat. Participarea străină pe piața datoriilor suverane din Rusia reprezintă în prezent 20% din totalul datoriei restante, pentru că incertitudinea politică din 2014 a descurajat investitorii străini.

Reinhart a declarat pentru Reuters că repercusiunile au fost limitate până acum, dar că riscuri pot apărea în viitor.

„Îmi fac griji pentru ceea ce nu văd. Instituțiile financiare sunt bine capitalizate, dar bilanțurile sunt adesea opace… Există problema implicită a sectorului privat rus. Nu putem fi liniștiți”, a spus ea.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.