Comisia pentru Situații Excepționale a decis, în ședința de astăzi, că Ministerul Finanțelor va suplimenta volumul fondului de intervenție al Guvernului pentru anul 2022 cu suma de 25 de milioane de lei din contul donațiilor umanitare acumulate în contul trezorerial deschis în susținerea poporului ucrainean. Din fondurile respective 21,3 milioane lei vor fi alocate autoritățile publice locale de nivelul II pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina.

Totodată, s-a decis și efectuarea plății de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a subvențiilor în sumă de 225 milioane lei către S.A. „ENERGOCOM”. Sumă va fi destinată compensațiilor pentru diferența de tarif la energie electrică pentru luna martie 2022.

În cadrul aceleiași ședințe s-a luat decizia de a încadra toți copii din familiile refugiat din Ucraina de statutul de solicitant de azil, în instituțiile de învățământ general din Republica Moldova. În acest scop Ministerul Educației și Cercetării va elabora și aproba mecanismul de încadrare a copiilor din familiile refugiate. Copii vor putea frecventa instituția de învățământ în calitate de audient, ceea ce presupune participarea la activitățile educaționale fără obligativitatea școlarizării, cu înregistrare într-un registru provizoriu.

În scopul conjugării eforturilor privind implementarea Planului Operațional ONU pentru Refugiați și prestării serviciilor de asistență refugiaților cu implicarea personalului, încetează prevederile contractului de comodat încheiat între S.A. „Moldexpo” și Instituția medico-sanitară publică Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”. Gestiunea bunurilor prevăzute în contractul de comodat va fi asigurată de către S.A „Moldexpo”, iar instituțiile vizate vor asigura transmiterea către S.A.”Moldexpo” a bunurile imobile și mobile preluate în gestiunea I.M.S.P. Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” conform actelor de primire-predare.

#bani #copii #refugiati #resurse bugetare #Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.