Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Lovitură pentru Consiliul Europei! Rusia a decis să se retragă din organizația dată

15 Mart. 2022, 20:36
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
15 Mart. 2022, 20:36 // În Lume //  Realitatea.md

Rusia a declanşat marţi procedura ieşirii din Consiliul Europei, acuzând NATO şi UE că au făcut din această organizaţie un instrument în serviciul „expansiunii lor militaro-politice şi economice spre Est” şi preîntâmpinând astfel o posibilă expulzare a sa din cauza atacului militar asupra Ucrainei, relatează Reuters şi AFP, citate de Digi24.

Piotr Tolstoi, şeful delegaţiei ruse la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, a anunţat pe canalul său de Telegram că a predat o scrisoare de la ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, cu decizia Moscovei.

„Notificarea retragerii Federaţiei Ruse din Organizaţie” a fost predată marţi secretarului general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric, a anunţat şi Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat.

„Cei care ne forţează să luăm această măsură vor purta întreaga responsabilitate pentru distrugerea spaţiului umanitar şi juridic comun pe continent şi pentru consecinţele pentru Consiliul Europei însuşi, care, fără Rusia, îşi va pierde statutul paneuropean”, a adăugat diplomaţia de la Moscova.

NATO şi UE, continuă Ministerul rus de Externe, „nu văd în această organizaţie decât un instrument de sprijin ideologic pentru expansiunea militaro-politică şi economică spre Est, un mijloc de a impune «o ordine bazată pe reguli» care le este favorabilă şi care este, de fapt, «un joc fără reguli»”.

În comunicatul său, diplomaţia rusă acuză instituţiile Consiliului Europei, inclusiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), instanţa sa judiciară, că „au fost folosite sistematic pentru a exercita presiuni asupra Rusiei şi pentru a se amesteca în afacerile sale interne”.

Retragerea oferă un motiv bun pentru a oferi Moscovei oportunitatea de a restabili pedeapsa cu moartea pentru fapte grave

Consiliul Europei, organism responsabil cu monitorizarea respectării drepturilor omului şi a statului de drept, a suspendat Rusia din rândurile sale la 25 februarie, la o zi după începerea invaziei din Ucraina, cu excepţia CEDO, ultimul recurs pentru cei circa 145 de milioane de cetăţeni ruşi.

Creat în 1949, Consiliul Europei reunea până acum aproape toate statele de pe continentul european, 47 în total, inclusiv Rusia, din 1996, şi Ucraina, din 1995.

Premierul ucrainean Denis Șmâgal a cerut luni Consiliului Europei să expulzeze imediat Rusia din rândurile sale, spunând că cei vinovaţi „de această agresiune neprovocată şi nejustificată nu pot rămâne în familia europeană, unde viaţa este cea mai de preţ valoare”.

Comitetul de Miniştri al Consiliul Europei, „executivul” său, din care fac parte ambasadorii statelor membre, urma să se reunească joi pentru a lua o decizie în legătură cu eventuala expulzare a Rusiei, mai notează sursa citată de Agerpres.

Kremlinul a spus luna trecută că suspendarea Rusiei este nedreaptă, dar că ea oferă un motiv bun pentru a părăsi de tot organizaţia, ceea ce ar oferi Moscovei oportunitatea de a restabili pedeapsa cu moartea pentru fapte grave.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.