Kremlinul afirmă că Kievul ar fi propus în cadrul negocierilor cu Rusia varianta suedeză sau austriacă de neutralitate. Declarația a fost făcută de Vladimir Medinski, consilierul liderului de la Kremlin, care este și șeful delegației create de Moscova pentru tratative. Pe de altă parte, Mihail Podoleak, conducătorul grupului de negociatori de la Kiev, afirmă că putea fi vorba doar despre o variantă ucraineană, cu garantarea securității.

Medinski a relatat că miniștrii Apărării celor două state ar negocia eventuala înțelegere, transmite RIA Novosti. Potrivit lui, a fost abordat și subiectul dimensiunii armatei ucrainene în asemenea caz. El a punctat că pe agendă se află și discuții despre situația din Donbas, dar și despre denazificarea țării vecine.

„Subiectul denazificării și al pedepselor mai dure, al aplicării legii, în primul rând pentru glorificarea nazismului, neonazismului, extremismului bazat pe acestea, este încă un punct important pe ordinea de zi”, a menționat Medinski.

Despre modelele austriece și suedeze a vorbit și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitrii Peskov. Oficialul a reiterat ideea că aceasta ar putea fi o variantă de compromis pentru instaurarea păcii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe de altă parte, Kievul cere garanții absolute ale securității, informează TSN. Șeful grupului de negociatori, Mihail Podoleak, afirmă că varianta neutralității poate fi „doar ucraineană”, deoarece țara vecină se află în război cu Rusia.

„Înțelegem încercarea partenerilor noștri de a rămâne partea proactivă în procesul de negociere. O demonstrează și declarațiile despre modelele suedeze sau austriece de neutralitate. Dar Ucraina este în război direct cu Federația Rusă. Prin urmare, modelul poate fi doar ucrainean, doar cu garanții de securitate verificate din punct de vedere legal. Fără alte variante sau modele.

Ucraina nu a fost niciodată un stat militar care să-și atace sau să plănuiască să-și atace vecinii. Spre deosebire de aceşti vecini. De aceea, astăzi Ucraina dorește să aibă un grup puternic de aliați, cu garanții de securitate clar definite”, a spus Podoleak, precizând că Kievul vrea închiderea spațiului aerian, care ar proteja țara de atacuri cu rachete.

Amintim că, pe 24 februarie armata rusă a intrat în Ucraina. După mai multe runde de negocieri, tratativele ruso-ucrainene au trecut în format online. Deși nu au ajuns la prea multe compromise, ambele părți afirmă că în cadrul discuțiilor ar exista progres.

#Negocieri #războiul din Ucraina #Rusia #tratative #Ucraina

Agricultorii români cer control strict și trasabilitate completă pentru cerealele ucrainene care vor tranzita Republica Moldova și vor ajunge în România, inclusiv în portul Constanța. Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită autorităților de la București să verifice originea, cantitatea, traseul și destinația mărfurilor până la ieșirea acestora din țară.

Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, premierului Ilie Bolojan și conducerii Parlamentului României, fermierii cer explicații despre modul în care statul român va controla aceste transporturi și cum va preveni ca cerealele declarate în tranzit să rămână pe piața românească.

„Agricultorii români au experimentat deja şi ştiu că prin creşterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor româneşti la capacităţile logistice disponibile, inclusiv transport, depozitare şi operare portuară. În lipsa unor controale reale, există şi riscul ca mărfuri declarate în tranzit să rămână pe piaţa românească”, au transmis aceștia.

Fermierii mai susțin că o atenție specială trebuie acordată cerealelor care intră în România după ce tranzitează Republica Moldova. Ei cer ca autoritățile din România, Moldova și Ucraina să facă schimb de informații astfel încât traseul mărfurilor să poată fi urmărit și verificat.

Aceștia vor să știe, între altele, ce instituții verifică originea, cantitatea, calitatea și destinația cerealelor, dacă sunt respectate normele europene privind reziduurile și pesticidele și cum este urmărit transportul de la intrarea în România până la ieșirea din țară.

De asemenea, organizațiile agricole cer măsuri pentru ca cerealele ucrainene aflate în tranzit să nu fie descărcate sau comercializate în România și să nu fie schimbată destinația declarată.

Alianța susține că majorarea fluxurilor de mărfuri ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura logistică a României și ar putea afecta accesul fermierilor români la transport, spații de depozitare și servicii portuare.

„Agricultorii români au experimentat deja și știu că prin creșterea acestor fluxuri va fi afectat accesul produselor românești la capacitățile logistice disponibile”, se arată în scrisoarea deschisă.

Fermierii cer și date despre cantitățile de cereale ucrainene care intră și tranzitează România, inclusiv prin punctele de frontieră cu Republica Moldova. Ei vor ca aceste informații să fie prezentate în funcție de punctul de intrare și ieșire, ruta și tipul de transport, precum și perioada în care au fost transportate mărfurile.

Precizăm că, în data de 10 august, Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra transportului mărfurilor ucrainene pe calea ferată, inclusiv pe tronsonul care traversează teritoriul Moldovei. Pentru aceste transporturi, Chișinăul oferă o reducere de 50% la tariful de tranzit feroviar.

Ucraina estimează că în anul agricol 2026 va transporta până la șase milioane de tone de mărfuri pe diferite rute regionale. Republica Moldova vrea să atragă aproximativ 10% din acest volum, ceea ce ar putea aduce venituri suplimentare pentru Calea Ferată a Moldovei (CFM). În paralel, autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la creșterea capacității CFM pentru a putea gestiona volume mai mari de mărfuri.