Marina Ovsianikova, jurnalista care a întrerupt luni seara buletinul de știri al Pervîi Kanal, cel mai urmărit post TV din Rusia, a refuzat propunere de azil a președintelui francez Emmanuel Macron. Jurnalista a declarat că nu vrea să își părăsească țara.

„Nu vreau să părăsesc ţara noastră. Sunt patriotă, fiul meu şi mai mult. Nu vrem să plecăm sub nicio formă, nu vrem să mergem nicăieri”, a spus jurnalista în într-un interviu pentru revista germană Der Spiegel, difuzat miercuri seară, preluat de AFP.

Preşedintele Macron a declarat marţi că Franţa este dispusă să ofere protecţie consulară jurnalistei Marina Ovsianikova, fie la ambasadă, fie acordându-i azil.

Amintim că, Ovsianikova a intrat luni seara în timpul difuzării principalului buletin de știri al Pervîi Kanal pentru a protesta împotriva războiului cu o pancartă pe care scria „Opriți războiul! Nu credeți propaganda! Aici vă mint!”.

Imaginile s-au viralizat pe platformele social media și au fost preluate de presa din întreaga lume. Jurnalista, angajată la Pervîi Kanal, a fost reținută ulterior de poliția rusă la scurt timp după incident.

Ovsianikova a fost acuzată marți după-masa de „organizarea unui eveniment public neautorizat”, o acuzație pasibilă cu o amendă de până la 30.000 de ruble (aproximativ 250 de euro) și muncă în folosul comunității sau până la 10 zile de închisoare.

Presa rusă a scris în cursul dimineții de marți că jurnalista ar putea fi încadrată la infracțiunea de diseminare de „informații false” privind forțele armate ale Rusiei, recent aprobată de parlamentul de la Moscova și care poate aduce o condamnare de până la 15 ani de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Emmanuel Macron #jurnalistă #Marina Ovseanikova #Pervîi Kanal

Este puțin probabil ca Rusia să reia în curând livrările de gaze naturale către Europa prin conductele ucrainene, a declarat luni Kremlinul, minimizând informațiile potrivit cărora această opțiune era discutată în cadrul unei propuneri de armistițiu energetic pe perioada iernii, relatează The Moscow Times.

The Wall Street Journal a relatat anterior că administrația Trump a propus această idee în cadrul discuțiilor din septembrie, ca un stimulent pentru ca Moscova să înceteze atacurile asupra rețelei energetice a Ucrainei. Potrivit unor oficiali americani și europeni, susținătorii planului au afirmat că acesta ar permite, de asemenea, Ucrainei să încaseze taxe de tranzit, contribuind în același timp la reducerea costurilor de încălzire în Europa.

Conform propunerii, gazul rusesc ar urma să fie vândut prin intermediul unei companii americane pentru a ocoli sancțiunile europene, iar încasările ar fi depuse într-un cont escrow pentru a împiedica Moscova să utilizeze fondurile respective pentru a-și finanța efortul de război, transmite Digi24.

„Sincer, situația de pe teren arată foarte clar că astfel de planuri sunt imposibil de pus în aplicare în acest moment(…) Dar în ceea ce privește viitorul, vom vedea”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în fața jurnaliștilor, în cadrul unei conferințe de presă zilnice.

Peskov a afirmat că orice reluare a livrărilor de gaze prin Ucraina ar „depinde de disponibilitatea cumpărătorilor, de disponibilitatea vânzătorilor și de capacitatea vânzătorilor”.

El a subliniat că, deși piața europeană a energiei rămâne una „premium”, țările din Sudul Global s-au dovedit a fi „centre de creștere economică”, ceea ce înseamnă că consumul lor de petrol și gaze nu va face decât să crească în anii următori, Moscova fiind pregătită să le acopere toate nevoile energetice.

Livrările de gaze rusești către Europa prin conducte au încetat în mare parte de la invazia pe scară largă a Ucrainei, iar Bruxellesul s-a angajat să pună capăt tuturor importurilor de petrol și gaze rusești până la sfârșitul anului 2027.

Potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară, un centru de cercetare cu sediul în SUA, UE a importat 6,9 miliarde de metri cubi de gaz rusesc în primele trei luni ale anului 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 16% față de primul trimestru al anului trecut și cel mai mare volum înregistrat din 2022.

Cu toate acestea, Rusia reprezintă în prezent doar 11 % din consumul de gaze naturale al Europei, în scădere față de 45 % în ajunul invaziei Ucrainei din 2022.