La teatrul bombardat din Mariupol a început operațiunea de salvarea. Declarația aparține deputatului ucrainean Serghei Taruta, care afirmă că există supraviețuitori.

Potrivit parlamentarului din țara vecină, adăpostul anti-bombă a rezistat atacului. Actualmente, salvatorii scot evacuează civilii de sub dărâmăturile edificiului, însă nu a precizat dacă există și persoane decedate.

„După o noapte de neliniște, în dimineața celei de-a 22 zi de război avem în sfârșit vești bune de la Mariupol. Adăpostul anti-bombă a rezistat. Au început să înlăture dărâmăturile. Oamenii ies vii”, a scris Taruta pe rețelele de socializare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că pe 16 martie, teatrul din Mariupol, în incinta căruia se află și un buncăr, a fost bombardat. Autoritățile locale acuză Rusia de atac, iar Kremlinul susține că de vină s-ar face batalionul Azov.

După informația despre bombardament, în presa internațională au apărut fotografii realizate cu drona, în care se observă inscripțiile „copii” în preajma edificiului. Oamenii sperau că forțele aeriene nu vor arunca bombe peste clădire, știind că în interior se află micuți.

#atac militar #bombardament #civili #Mariupol #războiul din Ucraina

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.