Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

„Bonitatea persoanei”, condiția care va sta la baza acordării împrumuturilor de către companiile de creditare

17 Mart. 2022, 14:36
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
17 Mart. 2022, 14:36 // Societate //  Realitatea.md

Plafonarea ratei dobânzii de credit specificată în contractul de credit  la maxim 50%, precum celelalte cheltuieli precum comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plată, care sunt incluse în costul total al creditului, cu excepția dobânzii, pe o zi de credit, nu vor fi mai mare de 0,04 procente din suma totală a creditului. Asemenea prevederi se regăsesc într-un proiect de lege, votat astăzi, 17 martie în prima lectură de către deputați.

Proiectul de lege prevede reglementarea principiilor de evaluare a bonității beneficiarului de credit și plafonarea ratei dobânzii aferente contractului de credit. Scopurile inițiativei legislative sunt creșterea nivelului de protecție a consumatorilor de împrumuturi și consolidarea siguranței și credibilității sectorului financiar al țării.

Documentul mai prevede obligația creditorilor de a evalua în mod corespunzător bonitatea consumatorilor, folosind toate informațiile disponibile. În caz contrar, debitorii ar putea fi scutiți de plata dobânzii, comisioanelor sau altor plăți către creditor, rambursând doar suma inițială a creditului.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a invocat gradul foarte înalt al îndatorării populației: aproape 200 de mii de cetățeni din cei peste 450 de mii, care au contractat credite au întârzieri la plata creditelor față de organizațiile de creditare nebancară (OCN), dintre care 40 de mii au întârzieri de peste un an.

„Când omul are o necesitate extraordinară, ușor poate cădea pradă înșelăciunilor, iar o datorie de 10 mii de lei  poate să se transforme în una de 100 de mii și asta pentru că uneori ratele dobânzii ajung la 1700 de procente anual”, a explicat deputatul.

Astfel, proiectul urmărește plafonarea costului împrumutului și reglementarea principiilor de evaluare a bonității beneficiarului de credit.

Se propune, de asemenea, plafonarea ratei dobânzii de credit specificată în contractul de credit  – la maxim 50%. Totodată, celelalte cheltuieli (comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plată) care sunt incluse în costul total al creditului, cu excepția dobânzii, pe o zi de credit, nu vor fi mai mare de 0,04 procente din suma totală a creditului. Prin urmare, costul total al creditului nu va fi mai mare decât valoarea totală a acestuia.

„Scopul nostru nu este să distrugem  Organizațiile de creditare nebancară, dar să eliminăm abuzurile și să promovăm o responsabilitate reciprocă a clientului și creditorului”, a mai specificat Dumitru Alaiba.

Inițiativa de modificare a Legii privind activitatea băncilor și Legii cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care are scopul de a crește gradul de protecție a consumatorilor de împrumuturi, a fost susținută în prima lectură de 82 de deputați.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!