Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

România s-a aliniat la poziția conform căreia nu se poate de realizat zona de excludere aeriană deasupra Ucrainei

17 Mart. 2022, 21:59
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
17 Mart. 2022, 21:59 // În Lume //  Realitatea.md

Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi că impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei nu se poate realiza practic, pentru că NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă. El a adăugat că România s-a raliat la această poziţie clară.

„NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă. NATO doreşte să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de graniţele în care se desfăşoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancţiuni economice. În consecinţă, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, a unei no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar şi nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziţie este foarte clară şi România s-a raliat la această poziţie”, a spus Iohannis, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Estoniei, Alar Karis, de la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

Preşedintele Estoniei a declarat, la rândul său, că impunerea unei astfel de zone de excludere aeriană este o „chestiune dificilă”.

„Într-adevăr, Parlamentul nostru a adoptat o astfel de declaraţie, pentru că vrem să arătăm că ne dorim să facem mai mult decât face NATO în momentul de faţă. Această zonă de excludere aeriană este o chestiune dificilă. (Secretarul general al NATO) Jens Stoltenberg a explicat foarte clar cât de complicat este să se instituie o astfel de zonă în momentul de faţă, pentru că, în felul acesta, NATO şi Rusia vin în contact direct şi este ceva ce nu ne dorim în momentul de faţă. Dar, cred că, la un moment dat, va trebui să instituim o astfel de zonă. Se discută pe această temă, nu există un răspuns clar deocamdată. NATO nu sprijină această idee, însă membrii Parlamentelor naţionale au dreptul să scrie scrisori, să facă astfel de declaraţii”, a spus Karis.

Parlamentul Estoniei a cerut instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi a încurajat Uniunea Europeană şi NATO să consolideze alianţa cu această ţară.

Legislativul de la Tallinn solicită de asemenea „statelor membre ale ONU să adopte imediat măsuri pentru stabilirea unei zone de excludere aeriană în scopul prevenirii victimelor civile masive în Ucraina”.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!