Preşedintele Klaus Iohannis a spus joi că impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei nu se poate realiza practic, pentru că NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă. El a adăugat că România s-a raliat la această poziţie clară.

„NATO nu îşi doreşte un conflict militar cu Federaţia Rusă. NATO doreşte să întreprindă orice se poate întreprinde pentru a nu lăsa războiul să se extindă dincolo de graniţele în care se desfăşoară acum. Măsurile pe care le-a luat NATO, pe care le-a luat Uniunea Europeană sunt de tip sancţiuni economice. În consecinţă, impunerea unei zone în care nu se poate zbura, a unei no-fly zone, nu se poate realiza practic, fiindcă o astfel de zonă în care nu se poate zbura se poate impune doar militar şi nu dorim să creăm premisele pentru extinderea conflictului armat din Ucraina. Această poziţie este foarte clară şi România s-a raliat la această poziţie”, a spus Iohannis, la conferinţa de presă comună cu preşedintele Estoniei, Alar Karis, de la Palatul Cotroceni, potrivit Agerpres.

Preşedintele Estoniei a declarat, la rândul său, că impunerea unei astfel de zone de excludere aeriană este o „chestiune dificilă”.

„Într-adevăr, Parlamentul nostru a adoptat o astfel de declaraţie, pentru că vrem să arătăm că ne dorim să facem mai mult decât face NATO în momentul de faţă. Această zonă de excludere aeriană este o chestiune dificilă. (Secretarul general al NATO) Jens Stoltenberg a explicat foarte clar cât de complicat este să se instituie o astfel de zonă în momentul de faţă, pentru că, în felul acesta, NATO şi Rusia vin în contact direct şi este ceva ce nu ne dorim în momentul de faţă. Dar, cred că, la un moment dat, va trebui să instituim o astfel de zonă. Se discută pe această temă, nu există un răspuns clar deocamdată. NATO nu sprijină această idee, însă membrii Parlamentelor naţionale au dreptul să scrie scrisori, să facă astfel de declaraţii”, a spus Karis.

Parlamentul Estoniei a cerut instituirea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi a încurajat Uniunea Europeană şi NATO să consolideze alianţa cu această ţară.

Legislativul de la Tallinn solicită de asemenea „statelor membre ale ONU să adopte imediat măsuri pentru stabilirea unei zone de excludere aeriană în scopul prevenirii victimelor civile masive în Ucraina”.

#Klaus Iohannis #NATO #razboi #Romania #Ucraina

Tractoarele și utilajele agricole vor putea fi puse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar după ce vor fi omologate și vor avea certificat de conformitate. Guvernul a aprobat miercuri, 26 august, proiectul de lege care stabilește reguli noi pentru omologarea și supravegherea pieței vehiculelor agricole și forestiere.

Noile reguli se vor aplica tractoarelor, remorcilor, echipamentelor interschimbabile și componentelor acestora. Certificatul de conformitate va confirma că utilajele respectă cerințele tehnice privind siguranța în funcționare, securitatea la locul de muncă și protecția mediului.

Pentru fermieri, asta înseamnă că utilajele care ajung pe piață trebuie să corespundă unor cerințe clare de siguranță și funcționare.

În același timp, nu toate utilajele vor trebui verificate din nou în Republica Moldova. Dacă un tractor, o remorcă sau o componentă are deja o omologare acordată în baza regulamentelor CEE-ONU la care țara noastră este parte, aceasta va fi recunoscută, împreună cu marca de omologare, fără repetarea procedurii.

Nici încercările efectuate anterior după codurile standard OCDE nu vor trebui repetate. Raportul de încercare va putea fi folosit la baza omologării în Republica Moldova.

Astfel, omologarea în țara noastră va fi necesară în special pentru vehiculele produse în Republica Moldova și pentru cele importate din state care nu aplică aceste reglementări internaționale.

Pentru aplicarea noilor reguli, Guvernul urmează să desemneze autoritatea responsabilă de omologare și autoritatea care va supraveghea piața.

Potrivit autorităților, noile prevederi vor permite un control mai eficient al utilajelor agricole și forestiere comercializate în Republica Moldova. Scopul este ca pe piață să ajungă doar produse conforme, care respectă cerințele privind siguranța, protecția utilizatorilor și a mediului.