Turcia a inaugurat vineri cel mai lung pod suspendat din lume. Are o lungime de 4,6 kilometri și a fost construit peste Strâmtoarea Dardanele. Podul suspendat a costat în total 2,5 miliarde de euro și se adaugă altor trei poduri din Istanbul care leagă cele două continente şi va permite conectarea Traciei de Est de Anatolia ocolind Istanbulul, transmite Digi24.

„Podul Canakkale 1915” a fost inaugurat în ziua în care Turcia sărbătorește victoria navală a forțelor otomane la 18 martie 1915 asupra aliaţilor în Bătălia de la Dardanele (cunoscută şi ca Bătălia de la Gallipoli).

Acest pod este „un mod de a păstra vie amintirea martirilor de la Canakkale”, a declarat vineri preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în discursul de inaugurare.

În afară de acest pod, preşedintele turc a supervizat de la venirea sa la putere – mai întâi ca premier între 2003 şi 2014 şi apoi ca președinte – construcția la Istanbul a unui tunel pe sub Bosfor, a unui al treilea pod de legătură şi a unui aeroport gigant.

Erdogan a lansat de asemenea în iunie șantierul proiectului ‘Canalul Istanbul’, un canal gigantic de 45 de kilometri paralel cu Strâmtoarea Bosfor, criticat de opoziţie şi de apărătorii mediului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#pod suspendat #Recep Tayip Erdogan #Republica Turcia #Strâmtoarea Dardanele

Ucraina trebuie să ia măsuri concrete pentru a garanta drepturile maghiarilor din Transcarpatia înainte de deschiderea unor noi clustere de aderare la UE, a declarat premierul ungar Peter Magyar, transmit știrileprotv.ro.

Magyar a menționat că, în iunie, a fost încheiat un acord politic între guvernele ungar și ucrainean în ce privește drepturile în materie de educație, cultură, limbă și administrație ale maghiarilor din Transcarpatia, însă măsurile concrete promise nu au fost încă puse în aplicare, potrivit Agerpres.

Peter Magyar cere măsuri concrete din partea Ucrainei

Premierul ungar a adăugat că Partidul Tisza, pe care îl conduce, a sprijinit deschiderea primului și celui de-al șaselea cluster, însă capitole suplimentare ar trebui să fie deschise doar pe baza performanțelor în îndeplinirea criteriilor de aderare.

Magyar a dat exemplul Serbiei, care a început procesul de aderare acum 12 ani, dar pentru care au fost deschise doar două din cele șase clustere. El a amintit, de asemenea, că în Serbia trăiesc aproape 300.000 de maghiari, iar mulți dintre ei fac naveta în Ungaria la muncă sau studii, stând adesea ore întregi la coadă la granița Schengen.

„Din acest motiv (…) și din onestitate, nu este corect faptul că toată lumea cere acum să deschidem clustere pentru Ucraina, deși nu există niciun progres în negocierile privind primul și al șaselea cluster”, a arătat el.