Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Războiul și-a lăsat amprenta. Lucrările de construcție a podului ce va apropia Chișinăul de Kiev, puse pe pauză

20 Mart. 2022, 12:37
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
20 Mart. 2022, 12:37 // Actualitate //  Realitatea.md

Războiul din Ucraina a oprit lucrările de construcție a la podul de peste râul Nistru, ce urmează să lege satul Cosăuți din Republica Moldova de orașul Yampol din Ucraina, fapt ce va face reducerea timpului de deplasare spre Kiev.

Potrivit presei din regiune, surse din cadrul companiei care construiește podul, ar fi confirmat că lucrările au fost stopate.

Compania a pus la dispoziția armatei o parte din echipamentele sale, pentru a produce și monta arici antitanc, iar personalul este antrenat în dezinstalarea indicatoarelor rutiere pentru a îngreuna deplasarea inamicilor.

„După ce se termină războiul, ne punem toată puterea pe refacerea infrastructurii”, anunță grupul de companii Autostrada, care se ocupă de construcția podului peste Nistru, scrie observatorul.md.

Deocamdată nimeni nu cunoaște când se vor relua lucrările la construcția podului, totul depinde de evoluțiile din țara vecină.

Amintim că, proiectul este implementat în cadrul programului președintelui Vladimir Zelenski „Marea construcție”, în urma unei întrevederi pe care a avut-o anul trecut cu președinta țării noastre, Maia Sandu, și au convenit asupra detaliilor proiectului.

Podul este construit la marginea orașului Yampol și în apropierea satului moldovenesc Cosăuţi. Într-un final, podul va fi conectat la traseul M2 Chișinău – Soroca, care a fost renovat în perioada 2012 – 2014. Anterior, s-a anunțat că autostrada va avea următorul traseu: Jitomir – Vinnița – podul Iampol-Cosăuţi – M2 (Soroca-Chișinău). Estimativ, suma proiectului de construcție este de 100 de milioane de euro, fiind alocată din bugetul țării vecine.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.