În atenția operatorilor de transport rutier! Agenția Națională Transport Auto (ANTA) a publicat actualizările restricțiilor impuse de unele state în contextul pandemiei COVID-19.

Astfel, persoanele care călătoresc în Austria pot intra pe teritoriul federal fără înregistrare prealabilă și fără să intre în carantină, cu prezentarea uneia din următoarele dovezi:

Certificat de vaccinare cu un ser autorizat;
Confirmare a unei infectări cu COVID-19, care a avut loc în ultimele 180 de zile și pentru care poate fi prezentat un certificat medical de vindecare;
Rezultatul negativ al unui test PCR, nu mai vechi de 72 de ore de la data prelevării probelor sau antigen (exclusiv de la un laborator autorizat), nu mai vechi de 24 de ore de la data prelevării probelor.

Șoferii antrenați în efectuarea transportului rutier internațional sunt scutiți de restricțiile menționate.

Călătorii posesori a unui certificat de vaccinare COVID din UE sau a unui certificat de vaccinare emis într-o țară din afara Uniunii Europene recunoscut de către Belgia (certificatul COVID eliberat de către autoritățile Republicii Moldova este recunoscut de către UE) au permisiunea de a intra pe teritoriul belgian. Începând cu 01.02.2022, certificatele COVID sunt valabile pentru o perioadă de nouă luni de la vaccinarea de bază (a doua doză de Pfizer, AstraZeneca, Moderna, Covishield sau 1 doză de Johnson & Johnson). Dacă vaccinarea de bază a fost administrată cu mai mult de 9 luni în urmă, trebuie administrată o doza de rapel pentru a reactiva valabilitatea certificatului de vaccinare.

Pentru persoanele (de la vârsta de 12 ani), care nu dețin un certificat de vaccinare, sunt permise următoarele excepții, prezentând una din următoarele:

un test PCR negativ, făcut cu maximum 72 de ore înainte;
un test rapid antigen (RAT), făcut cu maximum 24 de ore înainte de intrarea pe teritoriul belgian;
un certificat de însănătoșire din care reiese că nu au trecut mai mult de 180 de zile de la data rezultatului pozitiv al testului NAAT.

Șoferii antrenați în efectuarea transportului rutier internațional sunt scutiți de restricțiile menționate.

Începând cu data de 11 martie 2022 îndeplinirea formularul Passenger Locator Form (PLF) la intrare în țară este obligatoriu doar pentru persoanele care călătoresc în Belgia cu un transportator dintr-o țară terță, care nu se află pe lista albă a Uniunii Europene.

În Elveția, începând cu data de 17 februarie 2022, sunt eliminate toate restricțiile adoptate în context COVID-19 pentru intrarea în Elveția. Astfel, pentru intrarea pe teritoriul elvețian nu va mai fi necesară prezentarea unui Certificat COVID care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală sau testarea negativă. De asemenea, nu mai este necesară nici completarea formularului de înregistrare (PLF).

„În contextul evoluției situației epidemiologice cu COVID-19 la nivel global, regional și național, atenționăm operatorii de transport să abordeze organizarea curselor cu maximă responsabilitate și conștientizare pentru evitarea situațiilor de criză sau blocajelor la frontiere. În acest sens, înainte de a planifica cursele, recomandăm insistent consultarea surselor oficiale și informațiilor furnizate de către misiunile diplomatice ale fiecărui stat în parte, atât în ceea ce privește efectuarea transportului rutier internațional, cât și restricțiile naționale și regionale privind circulația și măsurile de protecție, se arată în nota informativă a ANTA.

De menționat că, pentru informații actualizate pe țări privind restricțiile aplicate în contextul răspândirii infecției cu COVID-19 la efectuarea transportului rutier internațional de mărfuri și persoane accesați pagina oficială a ANTA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANTA #operatori de transport rutier #restrictii de circulatie

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.