La o populație mai mică de 3 milioane de locuitori, țara noastră are 898 de primării, 32 de raioane și o unitate teritorială autonomă, deși o treime din unitățile administrativ-teritoriale deja nu mai întrunesc criteriul prin care s-au format. Datele se conțin într-o analiză a Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a întocmit și o serie de recomandări pentru reformarea administrației publice locale.

IPRE afirmă că, deși pragul minim admis de lege pentru formarea unei unități administrativ-teritoriale este de 1 500 de locuitori, cel puțin o treime din unități administrativ-teritoriale deja nu mai întrunesc acest criteriu. Chișinăul concentrează 2/3 din economia Republicii Moldova, având o tendință de concentrare și mai mare, ceea ce afectează substanțial dezvoltarea economică la nivel regional și local, precum și calitatea vieții în zonele rurale.

Totodată, capacitatea financiară și administrativă în localitățile cu o populație sub 1500 de locuitori este de două 2 și respectiv de 2,5 ori mai mică decât în localitățile cu 5 000 de locuitori. Acest fapt arată dependența dintre capacitatea fiscală, precum și dintre cheltuielile administrative și mărimea unităților administrativ teritoriale, iar în condițiile actuale, realizarea unei reforme a administrației publice locale este inevitabilă.

Potrivit autorului studiului întocmit de IPRE, provocările care vizează administrația publică locală au fost discutate și examinate de nenumărate ori în ultimii 10 ani, iar necesitatea realizării unei reforme a administrației publice locale complexe, care să includă și aspectul teritorial a fost enunțat de mai multe ori la nivel de experți, politicieni, societate civilă, mediul academic etc. De realizarea unei reforme administrativ teritoriale în termen mediu-lung s-a ținut cont și la elaborarea Strategiei naționale de descentralizare pentru anii 2012–2018, care inițial a fost planificată a fi implementată până în anul 2015, ulterior fiind extinsă până în anul 2018.

Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 a trasat drept obiectiv specific consolidarea capacităților administrative prin reducerea fragmentării structurii administrativ-teritoriale. Cu toate acestea, avansarea pe marginea acestui subiect a fost lentă, fără a fi atinse careva finalități și fără a fi conturată și asumată o viziune clară cu privire la o eventuală reformă a administrației publice locale.

Astfel, în condițiile actuale, realizarea unei reforme a administrației publice locale este inevitabilă, singurul aspect este cum va fi realizată aceasta și mecanismul care va fi ales pentru minimiza riscurile, precum și a atinge obiectivele propuse. În cadrul documentului IPRE analizează și propune o serie de pași pentru realizarea unei reforme a administrației publice locale care să fie implementată cu succes, dar și pentru a nu o expune riscului de a compromisă, precum și vine cu o serie de recomandări, care sunt:

Valorificarea studiilor și analizelor existente. Opțiunea de a realiza încă un studiu complex cu privire la situația curentă ar însemnă pierderea a încă cel puțin 6-12 luni, care în mare măsură nu va schimba tendințele, dar nici nu va genera o voință mai mare de a realiza această reformă.
Crearea unei coaliții pentru susținerea reformei. Responsabilitatea de a realiza această reformă nu poate cădea doar pe umerii Guvernului sau Parlamentului. Așadar, lărgirea celor care se implică și susțin această reformă este importantă pentru succesul acesteia.
Păstrarea modelului simetric de descentralizare. Revenirea asupra modelului simetric sau asimetric de descentralizare în procesul de reformare a administrației publice locale ar însemna de a reduce la zero tot efortul depus în ultimii 10 ani în acest domeniu.
Aplicarea unui model de amalgamare mixtă. În realitățile Republicii Moldova, amalgamarea mixtă poate avea una din cele mai mari șanse de succes, dacă aceasta va îmbrățișa o susținere largă la nivel politicieni și societate.
Identificarea sau crearea unei entități responsabile de implementarea reformei. Implementarea reformei va necesita un efort substanțial, în acest sens fiind necesar de identificat o echipă responsabilă exclusiv de acest proces.

Amintim că, anterior s-a vehiculat în spațiul public că, potrivit recomandărilor partenerilor de dezvoltare, pentru o mai bună gestiune a fluxului de fonduri, dar și îmbunătățirea vieții cetățenilor, raioanele ar urma să fie lichidate, iar unele sate comasate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#administratie #IPRE #reforma

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.