Un grup de experți în domeniul Justiției din cadrul Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) susțin ideea evaluării integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor și a elaborat o opinie și un set de recomandări cu privire la proiectul de lege pe care autoritățile ar trebui să le ia în calcul.

Recomandările principale din document vizează următoarele:

prezentarea în Nota informativă de către autorii proiectului a justificării necesității unui asemenea mecanism extraordinar;
reglementarea mai detaliată a termenelor în care urmează a fi desfășurată evaluarea, precum și clarificarea modului în care evaluarea se încadrează în procesul de organizare a alegerilor pentru funcția de membru în CSM, CSP și organele din subordinea lor;
clarificarea procedurii de demitere a membrilor Comisiei de evaluare,
stabilirea obligației membrilor Comisiei de evaluare de a depune declarația de avere și interese personale;
prevederea expresă în proiectul de lege a instituțiilor de drept care urmează să colaboreze cu Comisia de evaluare;
stabilirea unor sancțiuni pentru neprezentarea informației solicitate de Comisiei de evaluare și pentru sabotarea activității acesteia, și
alte aspecte care vor spori claritatea textului și funcționalitatea mecanismului propus.

Experții susțin că, opinia dată vine să aducă unele recomandări de îmbunătățire a proiectului de lege privind evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor publicat la 1 decembrie 2021.

Autorii opiniei susțin această inițiativă, iar propunerile formulate au drept scop de „a spori independența și eficiența organului care va desfășura evaluarea extraordinară, și pentru a face mai clar textul proiectului de lege”.

Amintim că, săptămâna trecută unii experți au criticat proiectul de lege privind evaluarea prealabilă a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, pentru că nu a fost discutat cu societatea civilă și nici cu exponenții sistemului judiciar.

Totodată, experții europeni din cadrul Comisiei de la Veneția, care s-au expus asupra acestui proiect, menționează că ar trebui să existe un consens în societate pe acest subiect și criterii clare de evaluare. De cealaltă parte, reprezentanții guvernării spun că această inițiativă are menirea de a curăța organele de autoadministrare de elemente corupte.

Potrivit proiectului Ministerului Justiției, candidații la funcția de membru CSM și CSP vor trece un test al integrității. Este vorba despre controlul corespunderii averilor cu veniturile declarate. Evaluarea o va face o comisie specială, creată din experți naționali și internaționali.

Anterior, Sergiu Litvinenco, menționa că, până la sfârșitul anului, acest proiect trebuie să fie aprobat de Parlament, astfel încât în perioada ianuarie-februarie să fie creată comisia de evaluare. Potrivit proiectului, 3 membri ai comisiei de evaluare vor fi numiți de Ministerul Justiției la propunerea fracțiunilor parlamentare, conform principiului proporționalității. Alți 3 membri vor fi desemnați de către partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova.

#evaluare #evaluarea judecatorilor #IPRE #procurori

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.