Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

DOC Stoianoglo ar putea scăpa de evaluare, din cauză că CSP nu poate identifica un membru, or ce spune legea?

08 Dec. 2021, 11:29
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
08 Dec. 2021, 11:29 // Societate //  Elena Putregai

De la promisiunile deputaților PAS aflați la guvernare că evaluarea performanțelor procurorului general, în prezent funcție deținută de Alexandr Stoianoglo suspendat pe perioada urmăririi penale, va avea loc „în câteva săptămâni”, până la evaluarea propriu-zisă este, de fapt, o cale lungă. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) s-a blocat la identificarea unui candidat în Comisia de evaluare, după ce a fost anunțat că procurora desemnată, Mariana Alexandru, nu are dreptul să participe, pentru că „niciun procuror român nu poate aplica legislația Republicii Moldova, or a altei țări, în general”.

De la început

Pe data de 5 noiembrie curent, președinta Maia Sandu a sesizat CSP privind inițierea procedurii de evaluare a performanțelor lui Alexandr Stoianoglo, așa cum prevăd noile modificări la Legii Procuraturii făcute anul curent – fie la sesizarea șefului statului, fie a cel puțin 1/3 membri ai CSP. Deja la 11 noiembrie curent, CSP a decis inițierea procedurii.

Aceleași modificări spun că această comisie de evaluare trebuie să fie constituită în termen de 10 zile din momentul inițierii procedurii de evaluare. 11 plus 10 este egal cu 21.

„Ținând cont de termenul legal de 10 zile din momentul inițierii procedurii de evaluare stabilit pentru constituirea Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului general, s-a solicitat subiecților (adică Președinției; Ministerului Justiției; Consiliului Superior al Magistraturii – pe scurt CSM; CSP și procurorului general) desemnarea a câte un membru”, scrie în hotărârea CSP publicată pe site pe data de 23 noiembrie curent.

Atunci, CSP a propus candidatura Marianei Alexandru, consiliera procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România ca fiind corespunzătoare cerințelor caracteristice nominalizării în componența Comisiei.

Surpriză

La cea mai recentă ședință a CSP, pe data de 2 decembrie curent, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României, Gabriela Scutea, a trimis o scrisoare în adresa Consiliului din Republica Moldova prin care a anunțat că Mariana Alexandru nu va putea participa. Motivul? Niciun procuror român nu are dreptul să aplice legislația Republicii Moldova.

Gabriela Scutea le-a explicat membrilor CSP de la noi din țară cel puțin trei situații la care poate participa un procuror român în afara teritoriului țării. Deși a ținut să menționeze că Parchetul s-a simțit „onorat”, totuși decizia CSP este una care „nu se încadrează atribuțiilor legale”. A mai sugerat membrilor CSP că pot aborda un fost angajat al sistemului care și-a încetat raporturile de serviciu.

După discuțiile cu ușile închise, CSP a anunțat că urmează să fie identificată o altă candidatură din partea Consiliului în componența Comisiei de evaluare. Legea pune la dispoziție două zile și, odată cu identificarea uneia, dar și după acordul acesteia, va fi programată o ședință care va avea pe ordinea de zi acest subiect.

Ședința extraordinară a eșuat

CSP a convocat pentru data de 8 decembrie o ședință extraordinară. Raportor pe subiectul privind desemnarea unui membru din partea CSP în componența Comisiei de evaluare a performanțelor procurorului General a fost procurorul detașat Eduard Varzar.

Potrivit acestuia, „au fost inițiate discuții cu anumite candidaturi pentru această calitate de membru în Comisia de evaluare a performanțelor procurorului general, însă deocamdată nu și-au exprimat nici acordul și nici dezacordul”.

A fost propusă amânarea subiectului, din nou, pentru o altă ședință, fără a fi anunțată o dată.

Ce spune legea?

Potrivit noilor modificări la Legea Procuraturii, art.311 , al.3, pare să fie prevăzut un asemenea blocaj.

Comisia de evaluare într-adevăr este constituită din cinci membri, însă „faptul că nu au fost înaintate propuneri pentru componența comisiei nu împiedică constituirea acesteia, dacă au fost propuși membri din partea a cel puțin 3 subiecți. Lucrările comisiei sunt deliberative dacă la ele participă majoritatea membrilor indicați în actul de constituire”.

Astfel, evaluarea lui Alexandr Stoianoglo încă nu este compromisă. În plus, hotărârea CSP, de mai sus, poate fi contestată la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile.

Pentru moment, din Comisia de evaluare a performanțelor procurorului general fac parte: Drago Kos, expert internațional anticorupție propus de Maia Sandu; Angela Popil, avocată propusă de Ministerul Justiției; Lidia Bulgac, fostă judecătoare propusă de CSM și Ion Matușenco, avocat propus de Alexandr Stoianoglo.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!