Premierul ungar Viktor Orban: „Pe masa NATO se află propuneri periculoase”

Premierul ungar Viktor Orban spune că „pe masa NATO” se află „propuneri periculoase” în ceea ce priveşte răspunsul la războiul din Ucraina.

„Pe masa NATO se află propuneri periculoase”, a afirmat Orban, după o discuţie avută luni cu preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel, menţionând că anumite state membre au vehiculat din nou ideea impunerii unei zone de interdicţie aeriană deasupra Ucrainei.

„Săptămâna trecută nu a fost deloc uşoară, dar săptămâna aceasta va fi şi mai dificilă”, a adăugat premierul Ungariei, referindu-se la summiturile NATO şi UE.

„NATO este o alianţă de apărare. Suntem capabili să ne protejăm reciproc – de fapt, este datoria noastră să o facem, dar nu este misiunea NATO să se implice într-o operaţiune militară în afara teritoriului său”, a subliniat premierul ungar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit acestuia, „poziţia Ungariei este clară”: nu vrea să trimită soldaţi sau arme dincolo de teritoriul NATO”.

Despre extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei la importurile de petrol și gaze

Referitor la livrările energetice din Rusia, Orban a afirmat că problema „a fost rezolvată acum zece zile – cel puţin pentru o perioadă de zece zile”, când Ungaria a spus clar că nu doreşte ca sancţiunile împotriva Rusiei să fie extinse la importurile de petrol şi gaze întrucât aceasta ar însemna „o povară disproporţionată şi aproape insuportabilă asupra Ungariei şi a altor ţări din UE”.

„Ne-ar afecta pe noi mai mult decât ar afecta Rusia, ţinta sancţiunilor”, a susținut Viktor Orban, precizând că Ungaria se va alătura cu siguranţă altor state în a se opune sancţiunilor împotriva importurilor energetice din Rusia.

Agenţia de presa MTI transmite, citând un comunicat al Ministerului Apărării de la Budapesta, că avioane de luptă Gripen ungare au fost ridicate de la sol luni după-amiază după ce un aparat de zbor neidentificat a pătruns în spaţiul aerian dinspre Ucraina. Comandamentul comun NATO al operaţiunilor aeriene a dispus ridicarea de la sol a avioanelor după ce pe radar a apărut un aparat de zbor în estul ţării, îndreptându-se în direcţia Slovaciei. Avioanele Gripen au patrulat zona şi au asigurat securitatea spaţiului aerian respectiv, după care au revenit la baza de la Kecskemet, a precizat Ministerul Apărării.

Aceasta a fost a treia oară când avioane de luptă ungare au intrat în alertă începând de sâmbăta trecută, precizează MTI.

#război Ucraina #NATO #Rusia

Preşedintele american Donald Trump s-a plâns marţi de fotografia folosită de revista Time pe coperta sa, criticând faptul că publicaţia i-a „şters” părul şi numind imaginea „foarte rea”.

„Time a scris un articol relativ bun despre mine, dar această fotografie ar putea fi cea mai proastă din toate timpurile. Mi-au «şters» părul şi mi-au pus pe cap ceva care pluteşte şi care arată ca o coroană, dar extrem de mică. Foarte ciudat!”, a scris el pe Truth Social.

Liderul republican a menţionat că nu i-a plăcut niciodată să fie fotografiat de jos şi a subliniat că această imagine „este foarte rea” şi merită să atragă atenţia asupra acestui aspect. „Ce fac şi de ce?”, s-a întrebat el, informează EFE, potrivit Agerpres.

Revista îl prezintă pe preşedintele Trump care a fost fotografiat de jos în sus şi din lateral, privind în depărtare. Trump poartă un sacou albastru, o cămaşă albă şi o cravată roşie, culorile drapelului american. Partea din faţă a părului lui Trump pare neclară din cauza efectelor luminii.

Textul care însoţeşte fotografia laudă rolul lui Trump în încheierea conflictului din Gaza, în contextul în care planul de pace pentru enclava palestiniană a fost semnat luni, în Egipt. „Triumful său” – scrie pe coperta revistei, iar fostul prim-ministru israelian Ehud Barak (1999-2001) a scris un articol intitulat „Liderul de care Israelul avea nevoie”.

Trump a călătorit luni în Israel şi Egipt. În prima ţară, a vorbit în faţa Knessetului (parlamentul) şi s-a întâlnit cu familiile ostaticilor israelieni, iar în cea de-a doua, a coprezidat aşa-numitul Summit al Păcii, unde a fost semnat acordul care stipulează sfârşitul războiului din Gaza, care dura de doi ani.