Multe companii străine și occidentale au început să-și sisteze sau să își suspende vânzarea produselor în Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina și impunerea sancțiunilor internaționale Rusiei. De la începutul invaziei Ucrainei, peste 450 de companii și-au anunțat retragerea din Rusia, dar unele companii au continuat să opereze în Rusia fără a fi descurajate, arată datele Yale School of Management.

Conceptualizată inițial ca o simplă listă a companiilor care se retrag, versus „lista celor care rămân”, noua listă de companii cuprinde acum cinci categorii:

1) RETRAGERE – Companiile care opresc complet angajamentele rusești/ies din Rusia;

Găsim aici companii precum: Accenture, Avery Dennison, Baker Tilly, BBDO, Bryan Cave, BlackRock, Bolt, BP, British American Tobacco, Cummins, Daimler, Dentsu International, DDB, Deloitte, Dentons, DXC Technology, eBay, Eni, Exxon, EY, Fitch, FICO, Hogan Lovells, Interpublic Group, KPMG, London Stock Exchange Group, McKinsey, Moody’s, Marsh McLennan, Nasdaq, Netflix, Norton Rose Fulbright, OMV, Omnicom Media Group, Omnicom Group, Inc., PwC, Radio Free Europe, Shell, Spotify, Swarovski, Uber, Wintershall Dea AG, 2) SUSPENDARE – Companiile reduc temporar operațiunile în timp ce mențin opțiunile de revenire deschise:

Adidas, Adobe, Airbus, Alstom, Amazon, American Express, Alphabet, Apple, Aston Martin, Boeing, Bentley, Bombardier, Bank of China, Burberry, Burger King, Canon, CBRE, Chanel, Coca-Cola, Cisco, Commerzbank, Continental, Dell, Deutsche Bank, DHL, Disney, Estee Lauder, Ferrari, Ford, FedEx, GM, H&M, Harley-Davidson, Heineken, Hermes, Honda, HP, Hyundai, IBM, IKEA, Intel, Iveco, Jaguar, JYSK, Lego, Levi Strauss, LG Electronics, L’Oreal, LVMH, Marks & Spencer, McDonald’s, Mercedes-Benz, Microsoft, Nike, Nissan, Oracle, Panasonic, Prada, Ralph Lauren, Rolls Royce, Samsung, Visa.

3) REDUCEREA ACTIVITĂȚII – Companiile reduc unele operațiuni de afaceri în timp ce continuă altele: Allianz, BNP Paribas, Bosch, Carlsberg, GE, Goldman Sachs, HSBC, ING, JPMorgan, Oriflame, Pepsi, Whirlpool.

4) ”CUMPĂRĂ” TIMP – Companii care amână investițiile/dezvoltarea/marketingul planificate în timp ce continuă activitățile de fond: Accor, Baker Hughes, Barilla, Bayer, BASF, Cargill, Colgate-Palmolive, Coty, Danone, Henkel, Hyatt, Intercontinental Hotels, Johnson & Johnson, Linde, Marriott, Mars, Nestle, Pfizer, Pirelli, Procter & Gamble, Sanofi, Siemens, Unilever.

5) COMPANII CARE RĂMÂN – Companii care sfidează cererile de ieșire/reducerea activităților: AstraZeneca, Asus, Auchan-Retail, Credit Suisse, Decathlon, Deutsche Telekom, ID Logistics, Knauf, Lenovo, Metro, MOL Group, Raiffeisen, Renault, Societe Generale.

Lista este actualizată continuu de Jeffrey Sonnenfeld și echipa sa de experți, cercetători și studenți de la Yale Chief Executive Leadership Institute, reflectând noile anunțuri din partea companiilor în timp real.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#activitate #companii #Occident #Rusia #sanctiuni

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.