Lipsa banilor și a profesioniștilor din domeniu, dar și prezența holdingurilor controlare politic sunt principalele provocări ale presei din Republica Moldova. Concluziile aparțin experților de media și se regăsesc în studiul „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent.

Potrivit autorilor studiului, în 2022, mass-media din Republica Moldova va continua să se confrunte cu probleme devenite deja tradiționale: influența holdingurilor afiliate politic, lipsa resurselor financiare, exodul forței de muncă și penuria de cadre calificate. La fel, presa va trebui să facă față efectelor generate de Covid-19, dar și să continue procesul de adaptare la realitățile provocate de pandemie.

De asemenea, potrivit studiului, peisajul competițional va rămâne puternic influențat de holdingurile afiliate politic și va deveni mai evidentă concurența dintre televiziune și online, dar televiziunea își va adjudeca întâietatea în preferințele de consum și, corespunzător, în cifra de afaceri. Presa scrisă, în virtutea creșterii prețului la hârtia de ziar și, eventual, la distribuția publicațiilor periodice, s-ar putea să fie nevoită să-și reducă tirajul și să-și continue fortificarea variantei online.

Studiul mai scoate la iveală faptul că piața publicității, cu certitudine, se va confrunta cu rata galopantă a inflației și, drept consecință, cu reducerea cererii de consum. Diminuarea cererii de consum, pe care se bazează economia autohtonă, i-ar putea determina pe furnizorii de publicitate comercială fie să-și restrângă bugetele, fie să-și reorienteze politicile de difuzare a publicității, inclusiv prin intermediul mass-mediei.

Cercetarea mai arată că, în 2022, pe piața mass-media ar putea exista premise de înaintare pe segmentul de edificare a unor politici publice, conform Concepției naționale de dezvoltare a mass-mediei, în condiții de stabilitate politică, economică și socială pe de o parte, dar și de depășire a crizei pandemice, pe de altă parte.

Studiul CIJ a fost elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea sustenabilității mass-media din Moldova”, implementat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și finanțat de Ambasada SUA în Moldova. Constatările și concluziile enunțate țin de responsabilitatea autorilor și nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei SUA în Moldova.

#CIJ #mass media #presa

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china