Alianța NATO este pregătită să majoreze cheltuielile pentru apărare și să plaseze mai multe trupe de-a lungul flancului său estic, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în timp ce a sosit joi pentru un summit de urgență al Alianței, urmat de alte două summit-uri cruciale ale G7 și ale Uniunii Europene pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina.

Invazia Rusiei în Ucraina a creat „cea mai gravă criză de securitate din ultima generație”, a declarat secretarul general, subliniind că “există un nou sentiment de urgență”.

La reuniunea de joi, Stoltenberg a declarat că se așteaptă „ca liderii să fie de acord să accelereze investițiile în apărare”, scrie caleaeuropeană.ro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Războiul din Ucraina a servit ca un semnal de alarmă pentru mulți membri NATO, inclusiv pentru România, care la 1 martie a decis să majoreze cheltuielile pentru apărare de la 2% la 2,5% din PIB. Două zile mai târziu, Polonia a dezvăluit o majorare la 3% în 2023, iar la 27 februarie, Germania i-a surprins pe mulți anunțând o suplimentare de 100 de miliarde de euro pentru apărare în 2022, triplându-și bugetul anual.

De asemenea, el a făcut referire la patru noi grupuri de luptă pe care NATO le înființează în Bulgaria, România, Ungaria și Slovacia.

Secretarul general a precizat că aliații NATO oferă sprijin Ucrainei, inclusiv sisteme avansate de apărare aeriană, arme antitanc și muniție. Dar a reiterat opoziția de lungă durată a alianței față de trimiterea de trupe sau față de impunerea unei zone de interdicție aeriană solicitate de Ucraina.

NATO, a declarat Stoltenberg, are „responsabilitatea” de a se asigura că conflictul nu escaladează dincolo de Ucraina.

Referindu-se la temerile că Rusia ar putea folosi arme chimice în Ucraina, secretarul general a declarat că “orice utilizare a armelor chimice ar schimba fundamental natura conflictului, ar fi o încălcare flagrantă a dreptului internațional și va avea consecințe severe și pe scară largă”.

Și, deși a refuzat să speculeze cu privire la modul în care NATO ar răspunde la un astfel de atac, Stoltenberg a recunoscut riscul ca agenții chimici să se răspândească pe teritoriul NATO.

„NATO este întotdeauna gata să se apere, să protejeze și să reacționeze la orice tip de atac asupra unei țări aliate NATO”, a mai spus el.

#NATO #război Ucraina #Rusia

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, spune că autoritățile discută o majorare a fondului de salarizare din educație cu 11–14% începând din 1 ianuarie 2027. Declarația vine după ce Federația Sindicală a Educației și Științei a cerut o creștere salarială de cel puțin 20–30% pentru angajații din domeniu.

„În discuții, avem aceste creșteri de 11–14% față de volumul salarial total pe care îl au astăzi angajații din educație. Suplimentar, la această creștere, este prevătu și acel spor de performanță, care ajunge și la 12%. Respectiv, noi vom vedea creșterea pe varianta actuală a legii”, a declarat Perciun miercuri, 2 septembrie.

Federația Sindicală a Educației și Științei insistă însă asupra unei majorări de cel puțin 20–30% de la 1 ianuarie 2027. Sindicatele au declarat marți, 1 septembrie, că o creștere de 14% nu este suficientă pentru a reduce diferența dintre salariile din educație și media pe economie.

Amintim că, la 19 august, sute de profesori din mai multe raioane ale țării, angajați din sistemul educației și științei și reprezentanți sindicali au protestat în centrul Capitalei. Aceștia au cerut majorarea salariilor începând cu 1 septembrie, așa cum fusese promis anterior.

Premierul Vasile Tofan a anunțat în aceeași zi că salariile bugetarilor vor fi majorate de la 1 ianuarie 2027. Până atunci, angajații cu salarii brute mai mici de 20.000 de lei urmează să primească, în octombrie, plăți unice de până la 4.000 de lei.