Liderii celor 30 de state membre ale NATO au decis la summitul extraordinar al Alianței Nord-Atlantice, să prelungească cu un an mandatul secretarului general al Alianței Jens Stoltenberg. Decizia a venit ca urmare a crizei de securitate provocate de Rusia prin războiul declanșat împotriva Ucrainei. Stoltenberg s-a declarat onorat de această decizie a șefilor de stat și de guvern în timp ce NATO se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate dintr-o generație.

„Aliații NATO au convenit să prelungească mandatul secretarului general Jens Stoltenberg cu încă un an, până la 30 septembrie 2023. Aliații i-au mulțumit secretarului general pentru conducerea și dedicarea sa, în special în acest moment critic pentru securitatea internațională”, a anunțat NATO într-un comunicat.

Mandatul lui Stoltenberg, secretar general din 1 octombrie 2014, trebuia să se încheie la 30 septembrie 2022, la trei luni distanță după summitul de la Madrid din 30 iunie 2022 la care liderii aliați vor adopta noul Concept Strategic al NATO.

„Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut o treabă remarcabilă în ceea ce privește conducerea și consolidarea Alianței noastre – în special în acest moment critic pentru securitatea internațională. Salut prelungirea mandatului său și aștept cu nerăbdare să colaborăm îndeaproape în anul care urmează”, a spus și președintele american Joe Biden, salutând decizia.

Stoltenberg, fost premier al Norvegiei între 2005 și 2013, acceptase deja poziția de guvernator al Băncii Centrale din țara sa.

Liderii țărilor aliate au hotărât joi, la summitul extraordinar de la Bruxelles, înființarea a patru noi grupuri de luptă pe flancul estic – în Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, un demers prin care NATO va avea, în total, opt grupuri tactice de la Marea Baltică la Marea Neagră. De asemenea, ei au convenit să accelereze investițiile în domeniul apărării.

Jens Stoltenberg este secretar general al NATO din anul 2014, mandatul său fiind reînnoit de mai multe ori, inclusiv în perioada dificilă a relației transatlantice din timpul administrației americane conduse de Donald Trump.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alianța NATO #Jens Stoltenberg

Pierderile de locuri de muncă în domeniul auto din Germania – cea mai mare economie a Europei – accelerează în prezent mai rapid decât în orice alt sector industrial, numărul de angajați fiind la cel mai scăzut nivel începând din 2005, arată datele publicate vineri de Oficiul federal de statistică, informează hotnews.ro.

La 30 iunie 2026 erau 691.500 de angajați în principala industrie a țării, o scădere de 5,8% sau cu 42.300 de angajați într-un singur an.

Pierderi de locuri de muncă s-au înregistrat și în alte sectoare industriale, dar într-un ritm mai lent. În industrie, numărul de angajați a scăzut cu 2,7% în primele șase luni din 2026, la 5,29 milioane.

Industria auto rămâne al doilea mare sector industrial al Germaniei, după ingineria mecanică, unde sunt 905.900 de angajați.

Cele mai multe concedieri au avut loc în rândul furnizorilor de componente auto și accesorii pentru autovehicule, unde numărul de angajați a înregistrat un declin de 7,6%.

Pe segmentul care acoperă producția de caroserie, suprastructuri și remorci, numărul de angajați a urcat cu 10%, la 42.800.

În mai, Asociația Industriei Auto din Germania avertiza că până la 225.000 locuri de muncă ar putea fi pierdute până în 2035. Câțiva producători auto și furnizori de componente au anunțat recent măsuri de reducere a costurilor și concedieri.