Ca răspuns la invazia neprovocată și nejustificată de către Rusia a Ucrainei, Alianța și-a aliniat forțele operaționale maritime, terestre, aeriene, spațiale și cibernetice pentru a apăra suveranitatea NATO.

Odată cu aprobarea planurilor de răspuns de către Consiliul Nord-Atlantic și în conformitate cu evoluțiile din mediul de securitate, s-au angajat acum elemente ale Forței de Răspuns a NATO.

Acesta este un moment istoric și este prima dată când Alianța activează aceste forțe de reacție rapidă, cu rol de descurajare și apărare.

Ele reprezintă o forță flexibilă, credibilă în luptă, care poate fi folosită în mai multe moduri, utilizând la maximum caracterul lor agil. Aceste măsuri de descurajare sunt prudente și ne îmbunătățesc viteza, reacția și capacitatea de a-i proteja pe cei un miliard de cetățeni care se bazează pe noi și pe care am jurat să-i apărăm, spune într-o declarație de presă General Tod D. Wolters, Comandantul Forțelor Aliate din Europa (SACEUR).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Canada și SUA s-au angajat să contribuie suplimentar cu încă 7.460 de militari, inclusiv o brigadă blindată, unități de artilerie, o fregată și aeronave de supraveghere, pentru a sprijini acest efort la nivelul întregii Alianțe.

Pe măsură ce NATO implementează aceste măsuri de vigilență sporită pe flancul estic al Alianței, forțele militare aliate vor fi poziționate și se vor antrena pentru a spori pregătirea și interoperabilitatea.

Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat vineri, la Bruxelles, că Franţa va accelera desfăşurarea de militari în România, în cadrul NATO, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către armata rusă, transmite AFP.

Franţa a anunţat la sfârşitul lunii ianuarie că intenţionează să trimită „mai multe sute” de soldaţi în România, în cadrul unei posibile dislocări NATO.

Preşedintele Macron anunţase anterior, pe 19 ianuarie, disponibilitatea Franţei de a se angaja în noi misiuni,”în special în România”.

România, care se învecinează cu Ucraina şi are acces la Marea Neagră, se află „în epicentrul tensiunilor” şi, prin urmare, trebuie „reasigurată”, a explicat ministrul francez al apărării, Florence Parly.

Parisul îşi exprimase dorinţa de a fi naţiunea cadru a acestei forţe.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat vineri după reuniunea extraordinară a liderilor țărilor membre că Alianța Nord-Atlantică va continua să ofere sprijin Ucrainei, afirmând că obiectivele Kremlinului nu se limitează la Ucraina.

Consolidarea flancului estic

Trebuie să fim pregătiți să facem mai multe, chiar dacă aceasta înseamnă că trebuie să plătim un preț
Poporul rus trebuie să știe că războiul Kremlinului împotriva Ucrainei nu va face Rusia mai în siguranță, nu va face Rusia mai respectată în lume, nu va duce la un viitor mai bun pentru copiii voștri
Ca răspuns la masarea masivă de trupe din partea Rusiei în ultimele luni ne-am consolidat deja capabilitățile pentru a răspunde oricărei situații
SUA, Canada și aliații europeni au desfășurat sute de trupe de război în partea estică a Alianței
Avem peste 100 de avioane de luptă în alertă ridicată în peste 30 de locuri diferite și 127 de nave de la Marea Nordului la Mediterană
Nu trebuie să existe loc pentru calcule greșite sau neînțelegeri, vom face ceea ce trebuie pentru a proteja și apăra fiecare aliat și fiecare centimetru de teritoriu NATO

#NATO #război Ucraina #Rusia #Ucraina

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.