Joi, într-o conferinţă de presă, Joe Biden a fost întrebat dacă NATO va răspunde cu acţiuni militare, în cazul în care Rusia foloseşte arme chimice în Ucraina.

Răspunsul preşedintelui SUA

În primul său răspuns, Biden a afirmat vag „Vom răspunde”. „Am răspunde dacă foloseşte. Natura răspunsului ar depinde de natura utilizării.”, a continuat el.

Cel de-al doilea răspuns nu a oferit informaţii clare: „Ar declanşa un răspuns în natură. Indiferent dacă – vă întrebaţi dacă NATO va trece sau nu – vom lua această decizie la momentul respectiv”. Cert este că un răspuns o să existe, în cazul în care Rusia decide să folosească arme chimice. Acţiunea militară nu a fost exclusă de către acesta.

Poate Rusia să folosească arme chimice?

Rusia face parte din cele 193 de ţări care au semnat un tratat internaţional, care interzice stocarea, producerea sau utilizarea unor astfel de arme chimice. În continuare, Rusia neagă faptul că deţine astfel de arme sau că le utilizează.

În 2018, în Salisbury, ruşii au utilizat un agent neurotoxic mortal numit „novichok”, ucigând o femeie. În luna august a anului 2020, aceeaşi armă a fost utilizată pentru a-l otrăvi pe liderul opoziţiei, Alexei Navalnîi.

Liderii occidentali sunt îngrijoraţi de faptul că Rusia ar putea utiliza aceste arme chimice din cauza faptului că nu a reuşit să obţină victoria rapidă.

Cum ar răspunde NATO

Fostul comandant al forţei de arme chimice a NATO Bretton-Gordon afirmă că există două posibilităţi prin care Rusia să folosească armele chimice: fie să iniţieze un atac cu clor sau amoniac, pe care Vladimir Putin să-l pună pe seama unui accident industrial, fie utilizarea unor arme chimice special concepute pentru a ucide, spre exemplu: sarinul, care a fost utilizat în Siria în anul 2017 sau novichok.

„În primă instanţă, nu sunt sigur că ar exista un răspuns [militar] cinetic din partea NATO – aliaţii ar dori mai probabil să furnizeze Ucrainei armament mai mult şi mai bun şi informaţii suplimentare dacă pot. Dar dacă Rusia ar folosi agenţi proiectaţi doar pentru a fi folosiţi în război, NATO ar trebui probabil să răspundă militar, aşa cum a făcut în Siria”.

Alternative non-militare

Joi, la summitul NATO, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, le-a cerut liderilor europeni arme cu acurateţe mai înaltă, spre exemplu: avioane de luptă, tancuri, artilerie cu rachete şi sisteme de apărare aeriană.

Cea de-a doua opţiune non-militară este înăsprirea sancţiunilor economice impuse Rusiei.

Potrivit premierului britanic, Boris Johnson, liderii occidentali vor să păstreze „un pic de ambiguitate” în răspunsurile oferite.

Premierul Vasile Tofan spune că, în această iarnă, statul nu va putea acoperi prin compensații facturile pentru același număr de gospodării ca anul trecut, când sprijinul a ajuns la aproximativ 80% dintre gospodăriile eligibile. Șeful Executivului a declarat în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1 că ajutorul va fi concentrat asupra persoanelor și familiilor care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Potrivit lui Tofan, acordarea unor compensații în aceeași proporție ca anul trecut ar presupune cheltuieli de aproximativ 3,8 miliarde de lei, bani pe care Guvernul nu îi are în prezent la dispoziție.

„Provocarea pentru Guvernul nostru este cum îi ajutăm pe acei care au nevoie cel mai mult. Pentru că fiecare leu pe care îl dăm trebuie să-l luăm de undeva – de la învățători, de la agricultori, de la drumuri. De undeva trebuie să luăm leul ăsta”, a declarat premierul.

În acest context, autoritățile pregătesc mai multe variante pentru noul mecanism de compensații. Premierul spune că una dintre idei este ca gospodăriilor celor mai vulnerabile să le fie acoperite integral scumpirile la energie.

Deocamdată, Guvernul nu a stabilit câte categorii de consumatori vor beneficia de ajutor. Tofan afirmă că se analizează diferite scenarii, în funcție de resursele disponibile și de sprijinul financiar care va putea fi obținut.

„Nu pot să vă spun că trebuie să-i ajutăm pe cei mai 30% vulnerabili sau cei mai 40% vulnerabili sau cei mai 50% vulnerabili. O să venim cu o serie de scenarii, o să ne uităm câți bani avem disponibili”, a precizat șeful Executivului.

Totodată, autoritățile poartă discuții cu partenerii europeni pentru obținerea unor granturi care să permită acordarea compensațiilor. Premierul a menționat că Guvernul încearcă, în paralel, să identifice soluții pentru reducerea unor costuri din sectorul gazelor.

„Când o să vedem toate rezultatele, ce am reușit să obținem, o să trebuiască să hotărâm câți bani suntem gata să alocăm. Dar vreau să vă asigur că oamenii cei mai vulnerabili, cu siguranță, vor fi acoperiți și nu o să simtă aceste scumpiri”, a mai spus Vasile Tofan.

Anul trecut, din aproximativ 800.000 de gospodării potențial eligibile, compensații au primit circa 621.000, adică aproape 80%. Pentru sezonul rece care urmează, Guvernul estimează că această proporție nu va putea fi menținută.

Precizăm că, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, pe 21 august, majorarea tarifului pentru gazele naturale până la 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus, față de 14,42 lei/m³ cât este în prezent.

Experții în energetică au avertizat că majorarea tarifului la gaze ar putea duce și la scumpirea energiei termice.