Statele Unite și Comisia Europeană se angajează să reducă dependența Europei de energia rusă, se arată în declarația comună a Comisiei Europene și a SUA, după summit-ul de joi. Cele două părți condamnă de asemenea invazia rusă în Ucraina, relatează Digi24.

„Ne reafirmăm angajamentul comun față de securitatea și sustenabilitatea energetice ale Europei și față de accelerarea tranziției globale către o energie curată. Condamnând în termenii cei mai fermi invadarea în continuare a Ucrainei de către Rusia, ne exprimăm solidaritatea și sprijinul față de Ucraina. Împărtășim același obiectiv de a aborda urgența în materie de securitate energetică – de a asigura aprovizionarea cu energie a UE și a Ucrainei”, se arată în declarația comună.

„Salutăm progresele continue în direcția integrării fizice a Ucrainei cu piețele energiei din UE. Securitatea și sustenabilitatea energetice ale UE și ale Ucrainei sunt esențiale pentru pacea, libertatea și democrația în Europa”, arată CE și SUA.

UE și-a confirmat obiectivul de a obține independența față de combustibilii fosili ruși cu mult înainte de sfârșitul deceniului, înlocuindu-i cu surse de energie stabile, accesibile, fiabile și curate pentru cetățenii și întreprinderile din UE.

„Statele Unite și UE se angajează să îndeplinească obiectivele Acordului de la Paris, să atingă obiectivul de zero emisii nete până în 2050 și să reușească să mențină o creștere limitată la 1,5 grade Celsius a temperaturii, inclusiv printr-o tranziție rapidă către energia curată, prin energie din surse regenerabile și prin eficiență energetică. Aceste politici și tehnologii vor contribui, de asemenea, la independența UE față de combustibilii fosili ruși. Gazele naturale rămân o parte importantă a sistemului energetic al UE în cadrul tranziției verzi, inclusiv prin asigurarea reducerii intensității emisiilor de dioxid de carbon în timp”, potrivit declarației.

Grup operativ privind securitatea energetică

Statele Unite și Comisia Europeană vor institui imediat un grup operativ comun privind securitatea energetică, pentru a stabili parametrii acestei cooperări și a o pune în aplicare. Grupul operativ va fi prezidat de un reprezentant al Casei Albe și de un reprezentant al președintelui Comisiei Europene.

#dependență energetică #gaze naturale #razboi #Rusia #sanctiuni #SUA #UE

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și-a anunțat duminică, 27 septembrie, demisia din funcție, cu aproximativ șapte luni înainte de încheierea celui de-al doilea mandat. Decizia deschide calea pentru alegeri prezidențiale anticipate, care trebuie organizate în termen de cel mult trei luni.

Demisia vine în plină campanie pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Vučić a declarat anterior că intenționează să participe la scrutin în calitate de candidat al Partidului Progresist Sârb (SNS) pentru funcția de prim-ministru, dacă formațiunea va putea forma următorul guvern.

Constituția Serbiei nu îi permite lui Vučić să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial. După demisie, atribuțiile șefului statului urmează să fie preluate interimar de președinta Parlamentului, Ana Brnabić, până la alegerea unui nou președinte.

Vučić anunțase încă din iunie că intenționează să renunțe la funcția de președinte. La începutul acestei luni, el a dizolvat Parlamentul și a convocat alegeri legislative anticipate pentru 25 octombrie.

Înainte de a-și depune demisia, Vučić a declarat pentru postul public RTS că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. El le-a cerut susținătorilor să se concentreze asupra alegerilor din 25 octombrie, despre care a spus că vor determina direcția pe care o va urma Serbia.

Astfel, Serbia urmează să organizeze două scrutine într-un interval scurt: alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie și, ulterior, alegerile prezidențiale anticipate. Potrivit relatărilor BBC, noul președinte ar urma să fie ales cel târziu până la sfârșitul anului.