Dimineața de 24 februarie a devenit pentru Natalia Lednei și familia ei, ca și pentru multe alte familii ucraineni, îngrozitoare. S-au trezit la ora 5:00 din cauza exploziilor, iar frica pentru copii, părinți și oameni dragi i-a cuprins.

Femeia împreună cu cei doi copii au venit în Republica Moldova din orașul Cernomorsk. Până în ziua când la Kremlin a fost dat ordinul de atac, femeia avea planuri, visuri, un serviciu plătit și siguranță în ziua de mâine. În acea dimineață toate s-au dispersat în fumul războiului.

S-au auzit bubuituri. Sirenele nu încetau să mai sune. Oamenii, deși încercau să îți mențină echilibrul și să acționeze rațional, erau îngroziți de viitorul lor și îngrijorați pentru copii, părinți, rude. Dacă până în acea clipă existau dubii, în dimineața cu pricină era clar că pacea devine un vis al întregii Ucraine.

„Până pe 24 februarie părea că totul este bine. Exista presiune, dar încercam să nu observăm și nu am crezut niciodată că Rusia ne va invada. În acea zi, pe la 5:00, ne-am trezit de la sunetul exploziilor. Am înțeles că a început războiul și m-am speriat pentru părinți și copii.

Câteva zile ne-am ascuns în subsolul casei. Copilul mic, care are doar 2 ani, plângea fără încetare. Cel mare, de 12 ani, ne liniștea. Mama făcea mereu crize de tensiune. Tata și soțul nu demonstrau emoțiile, dar vedeam în ochii lor frica”, povestește refugiata.

Familia a decis că femeia și copiii trebuie să plece, iar hotarul moldo-ucrainean era cel mai aproape. Soțul nu putea părăsi țara vecină, iar vârstnicii au decis să rămână acasă. Natalia relatează că nu a mai văzut atâta compasiune și bunătate ca atunci când a traversat hotarul.

„Mă închin în fața voastră. Copii mei sunt sătui, stau la cald, nu aud focuri de armă. Dar inima mea este în Ucraina, alături apropiați, prieteni, toată lumea care a rămas. Cu toții urmărim pe internet ce se întâmplă și ne facem griji, plângem pentru toți cei pe care îi pierdem, deși nu i-am cunoscut vreodată”, spune Natalia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mama și copiii se află acum în siguranță, departe de bubuituri, refugiata speră să revină cât mai curând acasă, unde este așteptată de persoanele pentru care își face griji. „Oamenii voștri fac tot posibilul să ne simțim confortabil și suntem recunoscători. Victoria va fi a noastră”, își încheie ea povestea, păstrând speranța că în scurt timp politicienii vor ajunge la numitor comun, iar oamenii nu vor mai muri sub ruinele caselor bombardate.

#poveștile refugiaților #războiul din Ucraina #refugiați ucraineni

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice, scrie bani.md.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.