Curs valutar
  • EUR
    19.5831
    -0.1491%
  • USD
    17.2470
    0.0841%
  • RUB
    0.2086
    0.5273%
  • RON
    3.9344
    -0.155%
  • UAH
    0.4126
    -0.1939%

FOTO „Oamenii încep să se obișnuiască cu războiul. Nu este normal”. Drumul spre pace prin pădure al Luchiei Mendosa

24 Mart. 2022, 13:24
 // Categoria: Life // Autor:  Victoria Laur
24 Mart. 2022, 13:24 // Life //  Victoria Laur

La începutul războiului și-a luat părinții și a plecat din Zaporojie la Kiev pentru se întâlni cu fratele, au mers la Lvov, de acolo au mers spre Moghilev Podolsk, apoi au trecut hotarul Moldovei. Călătoria de câteva zile a fost prin păduri, marcată de oboseală, decizii complicate și despărțiri de oameni dragi – aceasta este povestea Luchiei Medusa, o refugiată din Ucraina care ajungând la Chișinău a decis să sară în ajutorul conaționalilor.

Tânără s-a născut în 1991, în același an când s-a destrămat URSS și fostele țări membre își declarau independența, mama fiind din Ucraina, iar tata – din Bolivia. A crescut împreună cu țara ei, iar după 30 de ani, a simțit că trebuie să își ia familia și să plece, pentru a se simți în siguranță.

„Era atmosferă îngrozitoare. Sora mea urma să plece în Anglia din Lvov. M-a telefon din tren dimineața devreme și a spus că toți își sună apropiați, că se aud sirene. În primele secunde credeam că în lumea modernă așa ceva e imposibil. Am lucrat jumătate de zi, iar seara trebuia să luăm trenul spre Kiev, dar în ultimul moment mama mi-a zis că s-a răzgândit să plece. Spunea că luni va merge la serviciu, că tata are o afacere mică și că nimeni nu îi așteaptă în străinătate. Începeam să plâng și să îi explic că urmările pot fi îngrozitoare dacă rămânem. I-am spus plângând în hohote că frații mei au familii, sora mea are familie. Eu nu o am deocamdată și părinții mei sunt acum tot ce am mai scump acum și nu o să îmi pot ierta dacă se întâmplă ceva. Era sfârșitul primei zile de război”, povestește Luchiia.

Norocul din ceasul al 12-a

În ultima clipă, tatăl i-a convins mama să adune bagajele și să pornească. Luchiia povestește că a simțit pe tot parcursul drumului că ea și oameni săi dragi sunt protejați „de cineva de sus”. Norocul îi urmărea de la taxiurile găsite în ceasul al 12-a, până la oameni pe care îi cunoștea și îi întâlnea în gări din orașe străine sau necunoscuți care săreau în ajutor.

„Când am început să chem taxi, nu știam că deja e introdusă legea marțială. Nici o aplicație nu mergea. Nimeni nu voia să preia comanda. Deja credeam că nu vom reuși să ajungem la gară și să plecăm. Nu știam când vom reveni. În 10 minute înțelegeam că întârziem și nu găsim mașină. Mă rugam la toate puterile supreme. Peste un minut am găsit un șofer, iar după ce am pornit l-a sunat soția și i-a spus să vină urgent acasă. Am avut mare noroc cu șoferul, în oraș nu mai era nici o mașină”.

Toate trenurile din Zaporojie întârziau în acea seară, iar gara era arhiplină. La Kiev familia Luchiei s-a întâlnit cu fratele ei și peste jumătate de zi a luat trenul spre Lvov. Atunci pentru prima dată au auzit explozii, iar ofițerii de pe peroane îndreptau mulțimea spre cele mai apropiate adăposturi.

„Poliția îi îndrepta pe toți în adăpostul de alături. Oamenii erau speriați, strigau, încercau să fugă de asta. Ceea ce se întâmplă acum, știu că ucrainenii văd cum explodează rachete, în special copiii. Asta va rămâne pentru totdeauna în capul lor”

Odată ce s-au văzut urcați în vagon, pentru părinții ei, care sunt deja în vârstă, s-au găsit locuri. Multă lume, însă, era nevoită să călătorească în picioare. După două zile în care au fost în drum, prin intermediul colegilor și prietenilor au găsit un apartament la Lvov. Locuința nu avea încălzire și era dotată cu o singură canapea, iar ei erau cinci. Nu mai era important pentru ei asta.

„A doua zi am cumpărat niște produse, apă. Eram deja pregătiți de drum. Am cumpărat bilete la tren spre Moghilev Podolsk. Nu știam în cât timp vom ajunge. Când am ajuns seara pe peron, era introdusă ora marțială și nu eram siguri că vom găsi un taxi ca să ne ducă la vamă. Am rugat o tânără din Jmerinka să ne spună numărul unui șofer. A găsit contactele unui taximetrist particular. L-am sunat și a acceptat.”

Drumul spre pace prin pădure

Totuși, călătoria lor era departe de a se încheia. Deoarece intrase în vigoare legea marțială și nu aveau viză de reședință în localitate, ofițerii de la punctele de control din Moghilev Podolsk  nu le-au permis să treacă, dar norocul nu i-a ocolit nici aici. Bărbatul care i-a dus a decis să o ia pe scurtătură.

„A întors în pădure și vreo 20 de minute am mers în beznă. Nici drumuri. Nici lumină. Apoi a ieșit pe un drum de sat și am ajuns la hotarul de la Moghilev Podolsk. Am avut noroc de el, deoarece și-a asumat riscul. La vamă am înțeles că fratele nu va trece, deoarece deja s-a decis că bărbații nu pot ieși din țară. Polițiștii de frontieră au spus că nu se încadrează în excepțiile stabilite. Soția lui a decis să rămână cu el. Ne-au spus să plecăm, pentru că și părinții sunt în vârstă. Ne-am îmbrățișat și am plâns. Acum ei sunt la Vinița și vorbim regulat la telefon. Familia noastră a fost nevoită să se separe. Hotarul ne-a despărțit. Eu sunt aici, în Moldova. Părinții i-am trimis în România. Sora este în Anglia, iar ambii frați cu familiile – în Ucraina”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fii de folos acolo unde ești acum!

Luchiia a avut noroc să fie angajata unei companii internațională care are sediu și la Chișinău, iar asta a ajutat-o mult în procesul de acomodare. După primele zile în Moldova, soluționarea problemelor legate de locuință și acte, tânăra a decis să fie de folos conaționalilor ei care fug din caleaa războiului. Cu ajutorul prietenilor din străinătate, dar și membrilor unei comunități religioase pe care i-a cunoscut acasă, când studia engleza, aceasta țintește ucrainenii cărora să le ofere suport, caută oameni care au venit fără rezerve financiare, care nu au călătorit anterior și nu reușesc să se descurce singuri.

„Îmi spun că au încredere în mine. Câteva persoane mi-au făcut transferuri și încerc să găsesc familii care au nevoie și să le ofer acești bani pentru închirierea unui apartament sau pentru alte necesități personale. Nu produse. Acum toată lumea ne ține spatele și s-a unit pentru a ajuta Ucraina. Toată lumea a devenit o familie mare”

Deși povestește modest și cum poate, voluntarii din Chișinău care au cunosc se inspiră de la Luchia și îi apreciază gesturile. „În ziua doua am ajutat-o cu cazare pentru ea și părinți. Azi pentru a treia oară a venit la noi cu sacoșele pline cu mâncare. Donează din puținul pe care îl are. Când i-am văzut mărțișorul din piept, mi-au dat lacrimile”, scria pe rețelele de socializare Victoria Eșanu la începutul lunii martie. În același timp, dacă îi accesezi paginile, găsești storiesuri și postări în care cere ajutor pentru cei din Ucraina, transmite informații importnte pentru refugiați sau pentru cei rămași acasă și mesaje prin care transmite optimism.

Deocamdată Luchiia rămâne la Chișinău, spune că este fericită că e sănătoasă și oamenii dragi îi sunt în viață, și este recunoscătoare pentru ajutorul oferit de Moldova.

„Nu vreau să îmi fac planuri mari pentru viitor. Situația asta ne-a făcut mai puternici. Sunt acum aici și mă bucur de ce am. Sunt vie și sănătoasă. Familia mea este în siguranță. Am înțeles că în orice moment se pot întâmpla lucruri care nu pot fi schimbate și trebuie să fiu flexibilă. Să mă adaptez. Sunt foarte recunoscătoare. Mă închin tuturor care au ajutat. În Moldova, România. Polonia sunt foarte mulți voluntari. Trei zile am fost la centrul pentru refugiați. Înțelegeam că trebuie să dorm măcar câteva ore ca să pot acționa ulterior. Era un oficiu în care s-a făcut centru pentru refugiați în weekend. Angajații singuri au decis singuri să ajute și până acum vorbim cu ei”.

Oamenii se obișnuiesc cu războiul. Nu este normal

Situația din Ucraina este tensionată, dar rămân regiuni unde se simte mai multă liniște, spune tânără după discuțiile cu apropiații. Totuși, acolo în zonele unde se aud mai des explozii oamenii se ajută reciproc, cumpără cele necesare pentru persoanele vulnerabile, care nu pot părăsi casele, însă cel mai grav, în opinia ei, este că ucrainenii se obișnuiesc să trăiască în asemenea condiții.

„Oamenii încep să se obișnuiască. Nu este normal. Dacă primele zile era clar pentru toți că nu e normal, au trecut săptămâni și încep și eu să mă obișnuiesc cu acest gând, dar încerc să îmi impun ideea că nu este normal. Fiecare țară își are suveranitatea. Rusia are multe posibilități de a ne influența. Puteau să alunge toți ucrainenii de acolo. Să ne oprească gazul. Să ne impună sancțiuni, dar să nu ne distrugă țara și să nu omoare oamenii noștri”.

Realitatea Live

Virusul Papiloma Uman: importanța testării la timp pentru bărbați și femei
Virusul Papiloma Uman: importanța testării la timp pentru bărbați și femei
De Ziua Europei, EU Youth Orchestra va susţine la Castel Mimi un concert extraordinar de muzică clasică
De Ziua Europei, EU Youth Orchestra va susţine la Castel Mimi un concert extraordinar de muzică clasică
Antreprenorii locali își spun poveștile de succes: o nouă ediție a programului XY – E-Commerce Incubator a fost lansată
Antreprenorii locali își spun poveștile de succes: o nouă ediție a programului XY – E-Commerce Incubator a fost lansată
FLYONE a lansat pe 17 aprilie două rute directe: Chișinău–Torino și Chișinău–Bremen
FLYONE a lansat pe 17 aprilie două rute directe: Chișinău–Torino și Chișinău–Bremen
Maib continuă programul 3 de obligațiuni corporative și lansează emisiunea a doua, disponibilă începând cu 17 aprilie
Maib continuă programul 3 de obligațiuni corporative și lansează emisiunea a doua, disponibilă începând cu 17 aprilie
Ce este informația obiectivă și cum o deosebim de dezinformare?
Ce este informația obiectivă și cum o deosebim de dezinformare?
Interzicerea produselor de tutun riscă să provoace creșterea contrabandei, comerțului ilicit și a consumului în rândul minorilor
Interzicerea produselor de tutun riscă să provoace creșterea contrabandei, comerțului ilicit și a consumului în rândul minorilor
Piața legală de tutun în pericol sub presiunea reglementărilor excesive, atenționează experții
Piața legală de tutun în pericol sub presiunea reglementărilor excesive, atenționează experții
28 Apr. 2025, 19:55
 // Categoria: Opinii // Autor:  Tatiana Cojocari
28 Apr. 2025, 19:55 // Opinii //  Tatiana Cojocari

La finalul anului 2023, Republica Moldova alături de Ucraina au demarat procesul de aderare la UE. Tot atunci Georgia a obținut statutul de stat candidat pentru integrare în UE. Aceste trei state membre ale Parteneriatului Estic, deși împart un trecut similar, se remarcă printr-un grad diferit de determinare în ceea ce privește viitorul democrat. Fapt vizibil atât la nivel de populație în ansamblu, dar și mai mult, la nivelul tinerilor.

Spre exemplu, tinerii reprezintă catalizatorul protestelor din Georgia, care se desfășoară din 2023. Georgienii se opun ,,legii agenților străini”, împrumutată de guvernul georgian de la vecinii ruși, alegerilor parlamentare falsificate și pledează pentru continuarea parcursului european al țării. Cu cât guvernul Georgiei devine tot mai autoritar și aplică abuziv legea, cu atât tinerii se încăpățânează să își exercite dreptul democratic la protest și își exprimă în stradă dorința de a trăi într-o țară liberă și membră a UE. Imaginile cu steagul UE de la protestele din Georgia și mobilizarea mulțimii au făcut deja istorie. În Ucraina, tinerii au fost printre cei care au ieșit în stradă în 2013 ca reacție la refuzul președintelui de atunci Victor Ianukovici să semneze acordul de asociere politică și de liber schimb cu Uniunea Europeană (UE) în schimbul consolidării relației cu Rusia. Invazia rusă, tragedia de a pierde rude, casă, prieteni, bucăți din propria țară, nu îi face pe tinerii ucraineni decât să susțină cu o și mai mare determinare parcursul european al țării. Asta sugerează comportamentul lor care refuză capitularea, asta o spun și cifrele.

Tinerii ucraineni susțin în marea lor majoritate atât aderarea la UE cât și la NATO. Conform datelor din 2024, 77% dintre tinerii din Ucraina doresc ca aceasta să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, iar 83% susțin aderarea Ucrainei la UE. Sentimentul tinerilor de aderare la UE este similar cu cel al populației per ansamblu, care nu clintește în dorința sa de a se apropia de UE în ciuda bombelor rusești care vor să îi convingă de altceva.

Prin comparație, tinerii georgieni cu vârstă cuprinsă între 18-34 de ani susțin aproape în unanimitate aderarea țării lor la UE, adică în proporție de 93%. Cifra este cu peste 10% mai mare decât susținerea generală a populației, care este oricum impresionant de mare – de 82%.

În Republica Moldova, spre deosebire de Ucraina și Georgia, susținerea generală a populației pentru aderarea țării la UE se ridică abia la 63%. Tinerii moldoveni cu vârstă cuprinsă între 18-29 își manifestă sprijinul pentru integrarea țării în UE într-o proporție de 71%. Practic, tinerii din Republica Moldova, deși sprijină majoritar aderarea țării la UE,  își doresc totuși într-o pondere mai mică, ca cei din Ucraina și Georgia, un viitor european.

Mai mult decât atât, cercetările existente, cât și rezultatul referendumului de modificare a constituției în vederea integrării în UE de pe 20 octombrie 2024, evidențiază un fenomen de ezitare și/sau indiferență în rândul tinerilor moldoveni: pe de-o parte vrem să fim europeni, pe de altă parte nu acționăm cu hotărâre când se ivește oportunitatea de a ne construi prin alegere proprie viitorul.

Astfel, întrebați cum ar proceda dacă ar trebui să aleagă la referendum între UE și Uniunea Eurasiatică (o uniune care de mult a rămas mai degrabă un simbol al URSS decât o entitate activă și viabilă pentru moldoveni), doar 65% dintre tineri ar alege UE. În contextul referendumului de pe 20 octombrie, circa 59% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani afirmau că vor vota la referendum opțiunea „da”.

Vor tinerii moldoveni mai puțin în UE decât georgienii și ucrainenii?

Tinerii sunt în general percepuți drept agenți ai schimbării peste tot în lume. Aceștia tind să se identifice cu partidele democrate, să fie mai toleranți și mai deschiși la inovație.

Dacă e să vorbim despre rolul tinerilor în procesul de integrare UE, există așteptarea generală ca aceștia să fie motorul societății în promovarea idealurilor democratice și a valorilor Uniunii Europene. Ceea ce o și fac într-o oarecare măsură. Tinerii moldoveni în marea lor majoritate aspiră la o țară independentă, democratică și prosperă. Aceștia condamnă ferm formele corupției și văd în UE un model de dezvoltare pentru Republica Moldova. Tinerii înțeleg poate mai bine decât restul grupurilor demografice avantajele aderării Moldovei la UE dat fiind aspirațiile lor de a identifica oportunități de dezvoltare și beneficii economice pe termen lung.

Într-o societate politic și identitar fragmentată, anume tinerii ar trebui să fie grupul care coagulează societatea și o împinge să iasă din capcanele identitare și istorice.

Dacă acest lucru se întâmplă în Georgia și Ucraina, tinerii din Moldova par să fie rezultatul divizării sociale profunde și a dilemelor de securitate. O ipoteză care reiese din analiza datelor comparative din cele trei state, indică faptul că moldovenii de 18-29 de ani nu înțeleg pe deplin sensul democrației, nu pot face diferența dintre riscuri și oportunități, și cad în capcana tranzacționalismului politic, a confortului psihologic oferit de poziția individului neutru, fără a fi pe deplin conștienți de consecințele pe termen lung ale unui asemenea confort.

Spre exemplu, în cele două state care au trecut printr-un război cu Rusia, atât tinerii georgieni, cât și cei ucraineni, favorizează într-o proporție majoritară aderarea sau cooperarea cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

În Republica Moldova, deși pare că tinerii înțeleg mai bine decât restul populației importanța unei umbrele de securitate pentru pace și prosperitate și sprijină cu circa 10-15% mai mult apropierea de NATO, doar 36% dintre tineri sunt gata să susțină activ apropierea Moldovei de NATO. Iar acest fapt are loc în contextul în care de peste 30 de ani Rusia calcă în picioare neutralitatea țării, având ilegal trupe militare în regiunea transnistreană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În aceeași ordine de idei, deși în rândul tinerilor moldoveni predomină simpatia față de liderii europeni, peste un sfert dintre tineri manifestă încredere în liderul autoritar rus Vladimir Putin și cam tot atâția pentru Alexandr Lukașenko. Este important aici de precizat, că, cu cât nivelul de educație al tinerilor este mai ridicat, cu atât descrește simpatia pentru cei doi lideri autoritari.

Poziția tinerilor față de războiul rus din Ucraina întărește ipoteza că aceștia nu înțeleg pe deplin contextul internațional. 50% dintre tinerii moldoveni consideră că acțiunile militare care au loc în Ucraina sunt „un război nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei”, iar aproximativ o cincime consideră că este „un război nedeclarat între Rusia și NATO/Occident”, în timp ce 11% califică războiul din Ucraina ca pe o „operațiune militară specială rusească justificată”, aproximativ 5% au spus că „nu au niciun sentiment, nu le pasă”, în timp ce 11% nu știu cum să descrie războiul.

Prin comparație, tinerii georgieni în proporție de 84% văd în Rusia un pericol pentru independența Georgiei, iar peste 70% consideră Rusia o amenințare pentru securitatea națională, economia și valorile țării. Aceeași tendință se poate observa și în rândul tinerilor ucraineni. Pe când în Moldova, doar puțin peste jumătate dintre tineri consideră Rusia o amenințare de securitate națională.

Astfel, deși generația post-1990 a Republicii Moldova ar trebui să fie reperul moldovenilor care au trăit în comunism și dictatură lipsiți de oportunitatea deplină de a însuși ce reprezintă libertatea și dreptul de a alege, tinerii moldoveni sunt produsul unui clivaj social și politic național, care îi deosebește de semenii lor din Georgia și Ucraina.

Cu toate că tinerii moldovenii continuă să susțină idealurile democratice, în unele aspecte ce țin de securitate, valori sau aspecte politice, aceștia se poziționează cu o treaptă mai jos decât celelalte grupuri demografice. Faptul că Republica Moldova, deși de peste 30 de ani ieșită de sub comunism, încă perpetuează teama dialogului social pe teme de securitate și politică externă, afectează în mare parte rolul pe care ar trebui să îl joace tinerii în viața politică a țării.

Spre exemplu, faptul că părinții nu abordează în familie subiecte de politică externă și națională duce la fenomenul că o mare parte a tinerilor nu sunt interesați de politică și nu dezvoltă cultură civică. În sondajele din 2024, doar 20% dintre tineri afirmau că discută cu rudele și familia aspecte politice.

În contextul referendumului constituțional de pe 20 octombrie, doar 25% dintre tineri cu vârsta cuprinsă între 18-29 de ani indicau că au discutat cu două luni înainte de referendum cu cineva apropiat despre referendum și doar 14% dintre tineri spuneau că sunt la curent despre cum va fi formulată întrebarea supusă referendumului constituțional.

Într-o societate în care lipsește dialogului între generații, tinerii nu au cum să își joace rolul de motor al progresului social și de coagulator al direcției de politică externă a țării. Iar aici intervine rolul organizațiilor de tineret. Acestea, cu părere de rău, în lipsa unei culturi politice sănătoase și a unei moșteniri culturale, care încă nu tolerează dezbaterea socială și dreptul la opinie al tinerilor, trebuie nu doar să promoveze beneficiile materiale ale aderării unui stat la UE, dar și să discute tot mai des și interactiv despre idealurile și valorile democratice și ce înseamnă dictatura pentru trecutul, prezentul și viitorul unei țări.

Virusul Papiloma Uman: importanța testării la timp pentru bărbați și femei
Virusul Papiloma Uman: importanța testării la timp pentru bărbați și femei
De Ziua Europei, EU Youth Orchestra va susţine la Castel Mimi un concert extraordinar de muzică clasică
De Ziua Europei, EU Youth Orchestra va susţine la Castel Mimi un concert extraordinar de muzică clasică
Antreprenorii locali își spun poveștile de succes: o nouă ediție a programului XY – E-Commerce Incubator a fost lansată
Antreprenorii locali își spun poveștile de succes: o nouă ediție a programului XY – E-Commerce Incubator a fost lansată
FLYONE a lansat pe 17 aprilie două rute directe: Chișinău–Torino și Chișinău–Bremen
FLYONE a lansat pe 17 aprilie două rute directe: Chișinău–Torino și Chișinău–Bremen
Maib continuă programul 3 de obligațiuni corporative și lansează emisiunea a doua, disponibilă începând cu 17 aprilie
Maib continuă programul 3 de obligațiuni corporative și lansează emisiunea a doua, disponibilă începând cu 17 aprilie
Ce este informația obiectivă și cum o deosebim de dezinformare?
Ce este informația obiectivă și cum o deosebim de dezinformare?
Interzicerea produselor de tutun riscă să provoace creșterea contrabandei, comerțului ilicit și a consumului în rândul minorilor
Interzicerea produselor de tutun riscă să provoace creșterea contrabandei, comerțului ilicit și a consumului în rândul minorilor
Piața legală de tutun în pericol sub presiunea reglementărilor excesive, atenționează experții
Piața legală de tutun în pericol sub presiunea reglementărilor excesive, atenționează experții
 
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ÎN PERIOADA SĂRBĂTORILOR DE PAŞTE
NO COMMENT | MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR ÎN PERIOADA SĂRBĂTORILOR DE PAŞTE
NO COMMENT | ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ACI MOLDOVA
NO COMMENT | ADUNAREA GENERALĂ A MEMBRILOR ACI MOLDOVA
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | CHIȘINĂUL, ÎN PREGĂTIRI PENTRU SĂRBĂTORILE PASCALE
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi
NO COMMENT | Agențiile Teritoriale dotate cu 55 de mașini noi