Descoperirea recentă a unui „specimen fantastic” de ADN Dodo a fost ultimul indiciu necesar pentru a finaliza genomul păsării dispărute, a anunțat o echipă de cercetători biologici de la Universitatea din California, Santa Cruz.

Descoperirile înseamnă că oamenii de știință sunt cu un pas mai aproape de posibilitatea de a aduce înapoi Dodo, care a dispărut cu mai bine de trei secole în urmă.

Beth Shapiro, profesor de ecologie și biologie evolutivă la UC Santa Cruz, le-a spus telespectatorilor unui webinar al Societății Regale că grupul ei va publica întreaga secvență genetică la Muzeul de Istorie Naturală din Danemarca.

Shapiro a confirmat descoperirea când a fost presată de public. „Da, genomul Dodo este secvențiat în întregime pentru că noi l-am secvențiat. Nu a fost publicat încă, dar există și lucrăm la el chiar acum”, a spus ea.

Pasărea înaltă de 91 de cm a fost înregistrată pentru prima dată în istoria modernă de marinarii olandezi pe insula Mauritius, la est de Madagascar, în Oceanul Indian, în 1598. Până la sfârșitul secolului al XVII-lea, acolo nici o urmă a faimosului Dodo nu a mai putut fi găsită. Se presupune că speciile invazive, inclusiv câini, pisici și oameni au stat la baza dispariției animalului.

În comunitatea de cercetare evoluționistă are loc o dezbatere cu privire la potențialul de a recrea alte specii preistorice, cum ar fi mamutul lânos care a dispărut în urmă cu aproximativ 4.000 de ani. Oamenii de știință au tachinat planul de când genomul său complet a fost secvențiat în 2015.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

dodo

Un proces complicat

În același an, cartea lui Shapiro „How To Clone A Mammoth” și-a dezvăluit aspirațiile de eliminare a dodo-ului: „Mai mult decât orice altă specie Dodo este simbolul internațional al dispariției cauzate de om”, a scris ea.

Dar aducerea înapoi a Dodo ridică provocări unice, a spus Shapiro participanților la Royal Society.

„Mamiferele sunt mai simple”, a spus ea, posibil prin clonare – „aceeași abordare care a fost folosită pentru a crea Oaia Dolly”.

„Dar nu știm cum să facem asta cu păsările din cauza complexității căilor lor de reproducere. Așa că trebuie să existe o altă abordare pentru păsări”, a explicat ea, adăugând că are „puține îndoieli că vom ajunge acolo”.

Mai mult, dintre toate animalele pe care cercetătorii le-ar putea reintroduce în natură, există un argument puternic pentru Dodo, deoarece un habitat tropical potrivit ar putea fi ușor localizat pentru el astăzi. În plus, este inofensiv.

„Dodo este o pasăre populară și este una pe care o poți aduce înapoi”, a declarat geneticianul George Church de la Harvard într-o declarație. „Dacă readuci la viață T-Rex, poate că acesta nu ar fi lucrul popular, deoarece ar produce revoltă și ar provoca ravagii.”

#animal #cercetatori #descoperire #istoria moderna

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.