Un italian paralizat, a cărui coloană vertebrală fusese ruptă într-un accident de motocicletă, a putut să meargă din nou, grație unui cip implantat de către o echipă de cercetători elvețieni. Este pentru prima oară când o persoană care a suferit o astfel de afecțiune gravă și-a redobândit capacitatea de a se deplasa de una singură.

Italianul Michel Roccati a rămas paralizat de la brâu în jos acum 5 ani, în urma unui accident cu motocicleta, când coloana sa vertebrală a fost complet ruptă. Acum el poate să meargă datorită unui cip implantat în oloana sa vertebrală, ai cărui electrozi sunt atașați de ramificațiile nervoase.

„Pot să mă ridic de pe scaun, să mă deplasez pe picioare oriunde vreau, pot urca scările – aproape că pot spune că duc o viață normală”, a spus Roccati.

Neurochirurgii care au realizat implantul cipului au atras atenția că aceasta nu reprezintă totuși un „leac” univesal pentru traumatismele sau fracturile de coloană vertebrală. Oamenii de știință au spus că această tehnologie este încă extrem de complicată și dificil de folosit în viața de zi cu zi, chiar dacă ea reprezintă un pas important în îmbunătățirea calității vieții în astfel de situații.

Conform cercetătorilor, în acest caz, implantul funcționează ca un „releu”: în cazul unei fracturi a coloanei, conexiunile nervoase sunt distruse, iar cipul preia sarcina de a transmite semnalele nervoase de la creier la picioare.

Un „leac” sau o rezolvare clară și definitivă a fracturilor de coloană vertebrală ar reprezenta-o tratamentele cu celule stem, care se află încă într-o fază incipientă de testare.

Recent, oamenii de știință din Israel au reușit să-i ajute să meargă pe șoarecii paralizați, după ce i-au supus unor implanturi ale măduvei spinării. Experții care au lucrat la aceste studii susțin că sunt la mai puțin de trei ani distanță de a face același lucru și pentru oameni în studiile clinice.

„Dacă acest lucru funcționează la oameni și credem că va funcționa, le putem oferi tuturor persoanelor paralizate speranța că vor putea merge din nou”, a declarat profesorul Tal Dvir de Centrul Sagol pentru Biotehnologie Regenerativă din Israel, care a condus echipa de cercetare.