Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a lansat un apel către ţările bogate să aloce de urgenţă 16 miliarde de dolari, fonduri care lipsesc încă, pentru finanţarea planului său de combatere a pandemiei de COVID-19. „Ştiinţa ne-a oferit instrumentele” necesare în lupta împotriva pandemiei, „dacă acestea sunt distribuite în mod solidar pe plan mondial, atunci vom putea să punem capăt COVID-19 ca urgenţă sanitară mondială în acest an”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Dacă ţările cu venituri ridicate plătesc echitabil cota lor” de finanţare a dispozitivului ACT-A, acest program „poate ajuta ţările cu venituri mici şi medii să surmonteze ratele scăzute de vaccinare împotriva COVID-19, nivelul scăzut de testări şi penuria de medicamente”, a subliniat el într-un comunicat.

Propagarea fulgerătoare a variantei Omicron face cu atât mai urgentă distribuirea echitabilă a testelor, tratamentelor şi vaccinurilor, insistă şeful OMS.

Acceleratorul ACT-A, acronimul englez pentru Acces la instrumente împotriva COVID-19, este un dispozitiv creat de marile agenţii internaţionale de sănătate, de Banca Mondială şi Fundaţia Bill&Melinda Gates.

Condus de OMS, dispozitivul are ca scop să accelereze accesul la instrumentele de luptă împotriva COVID-19 în ţările defavorizate.

Una dintre componentele sale este sistemul Covax, introdus încă de la începutul pandemiei şi înainte de apariţia vaccinurilor eficiente, într-o încercare de a garanta un acces echitabil la vaccinuri pe plan mondial. A miliarda doză de vaccin a fost livrată la mijlocul lunii ianuarie prin acest sistem.

Programul ACT-A are nevoie de 16 miliarde de dolari din partea ţărilor bogate

Pentru ca ACT-A să funcţioneze este nevoie de 23,4 miliarde de dolari în perioada octombrie 2021-septembrie 2022, dar numai 800 milioane de dolari au fost colectate până în prezent.

Prin urmare, pentru acest program sunt necesare 16 miliarde de dolari din partea ţărilor bogate „pentru a completa deficitul de finanţare imediată”, în timp ce ţările cu venituri medii ar trebui să se autofinanţeze.

Şase ţări – Canada, Germania, Kuweit, Norvegia, Arabia Saudită şi Suedia – au atins sau au depăşit un nivel de finanţare echitabilă.

Doar 0,4% din cele 4,7 miliarde de teste pentru depistarea COVID-19 efectuate pe plan mondial au fost utilizate în ţările defavorizate, unde 10% din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin.

#COVID-19 #OMS #pandemie #țări bogate

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.