Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) a venit cu anumite precizări, în urma întrebărilor apărute, odată cu niște modificări operate de Guvern, despre declararea indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID-19 (Darea de seamă IPC 21).

În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului divizat la numărul de zile lucrătoare din luna pentru care este depusă solicitarea, dar nu mai mult de 250 de lei pe o zi liberă acordată. Punctul respectiv face referinţă la acordarea indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani şi copii cu dizabilităţi, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educaţional.

Pct. 18 prevede că, în cazul în care 50% din salariul de bază al salariatului pentru o zi constituie o sumă mai mare de 250 de lei, angajatorul se obligă să achite din surse proprii o indemnizaţie cel puţin egală cu diferenţa dintre indemnizaţia calculată conform art. 78¹ alin. (1) din Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154/2003 şi indemnizaţia achitată din bugetul de stat conform pct. 16. Totodată, în pct. 19 este reglementat că cuantumul salariului de bază achitat de angajator, conform pct. 18, se declară prin darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate şi reprezintă baza de calcul la care angajatorul datorează impozitele aferente plăţilor salariale.

Prin urmare, în Darea de seamă IPC 21 angajatorul urmează să declare nominal pe salariat doar sumele achitate din mijloacele angajatorului. Astfel, în tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21, sumele date se declară cu fondul de retribuire a muncii total calculat în luna respectivă fără a fi divizat cu o categorie a persoanei asigurate separată şi fără a se evidenţia cu o perioadă separată. Prin urmare, dacă procesul educaţional a fost suspendat la data de 17 ianuarie 2022 şi salariatul nu a activat după această dată deoarece a beneficiat de indemnizaţie, se va reflecta perioada întreagă de activitate a lunii ianuarie. În col. 9 „baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale” din tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 se va reflecta suma salariului realizat pentru perioada de activitate din luna ianuarie şi suma indemnizaţiei achitate din mijloacele angajatorului.

În cazul în care 50% din salariul de bază al salariatului pentru o zi lucrătoare constituie o sumă mai mică sau egală cu 250 lei, rezultă că angajatorul nu achită indemnizaţie din mijloacele proprii salariaţilor care beneficiază de zile libere, în cazul suspendării procesului educaţional. Pentru aceste situaţii, sumele declarate în col. 9 din tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 va constitui suma fondului de retribuire a muncii calculată salariatului, iar perioada va fi luna deplină.

Prevederi similare se regăsesc şi în pct. 13 din Anexa nr. 2 al HG nr.316/2021 care prevede acordarea din bugetul de stat a indemnizaţiei pentru şomaj tehnic instituit ca urmare a declarării stării de urgenţă. Indemnizaţia respectivă se acordă salariatului aflat în şomaj tehnic instituit de angajator ca urmare a declarării stării de urgenţă, de asediu şi de război şi a restricţiilor impuse în starea de urgenţă în sănătate publică. Pct. 15 din Anexa nr. 2 al HG nr.316/2021 prevede că în cazul în care 50% din salariul de bază al salariatului pentru o zi lucrătoare constituie o sumă mai mare de 250 de lei, angajatorul se obligă să achite din surse proprii o indemnizaţie de cel puţin egală cu diferenţa dintre indemnizaţia calculată conform art. 80 alin. (4) din Codul muncii al Republicii Moldova şi indemnizaţia achitată din bugetul de stat conform pct. 13. În pct. 16 este reglementat că cuantumul indemnizaţiei achitate de angajator se declară în Darea de seamă IPC 21. Ca şi în cazul acordării indemnizaţiei salariaţilor cu copii în vârstă de până la 12 ani în cazul suspendării procesului educaţional, aceste sume se declară nominal pe persoană în tab. nr. 2 din Darea de seamă IPC 21 împreună cu fondul de retribuire a muncii fără a evidenţia sumele date cu o categorie sau perioadă separată.

Anexa nr. 3 al actului prenotat prevede achitarea de la bugetul de stat a compensaţiei salariaţilor care li s-a acordat două zile libere, cu menţinerea salariului mediu, pentru vaccinare. Suma maximală restituită din bugetul de stat este prevăzută în mărime de 500 lei pe zi. Pct. 13 din Anexa nr. 3 prevede că cuantumul compensaţiei se declară de către angajator în Darea de seamă IPC 21 fără a fi specificată doar partea achitată din mijloacele angajatorului. Astfel, deducem că angajatorul urmează să declare nominal pe fiecare angajat suma totală calculată pentru 2 zile. Suma respectivă se declară împreună cu fondul total de retribuire a muncii pentru luna respectivă fără a declara separat aceste 2 zile ca perioadă sau ca categorie a persoanei asigurate.

Adiţional informăm că, potrivit pct. 5 din HG nr.316/2021, Centrul de apel al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (0 8000 1000) reprezintă punctul de contact telefonic pentru asistenţa angajatorilor şi salariaţilor.

#angajator #CNAS #COVID-19 #indemnizatii #loc de munca #pandemie

Statele Unite pregătesc un „pachet de pace” pentru încheierea războiului din Ucraina și speră ca negocierile în format trilateral Ucraina–Rusia–SUA să fie reluate în curând. Anunțul a fost făcut de Jared Kushner, în timp ce emisarul special al SUA, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul a înregistrat „progrese semnificative” în cadrul discuțiilor purtate la Moscova, scrie presa din Ucraina.

Potrivit lui Witkoff, în capitala rusă au fost discutate idei noi, care au fost ulterior prezentate părții ucrainene la Kiev. La discuțiile de la Kiev participă și reprezentanți ai serviciilor de informații europene.

Emisarul american a subliniat că, pentru a ajunge la un acord, atât Rusia, cât și Ucraina trebuie să fie dispuse să facă compromisuri și să-și apropie pozițiile. Washingtonul consideră că există premise pentru o soluție „pașnică și diplomatică”.

În același timp, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că problema Donbasului este una dintre chestiunile centrale ale războiului și are o importanță strategică pentru țara sa.

„Problema Donbasului nu privește doar Donbasul. Consider că aceasta este una dintre problemele centrale ale acestui război”, a declarat Zelenski.

Potrivit liderului ucrainean, războiul reprezintă atât o luptă pentru supraviețuire și una de uzură, cât și un conflict în care problema teritorială este una dintre principalele mize. Zelenski a subliniat că Donbasul are o importanță strategică deosebită pentru Ucraina.

Președintele ucrainean a afirmat că armata țării și-a consolidat pozițiile pe câmpul de luptă, în special în est, unde forțele ruse continuă să fie active și își sporesc efectivele. Zelenski a avertizat că, după alegerile din Rusia, ar putea avea loc o nouă mobilizare, orientată în principal spre această direcție.

În opinia sa, menținerea unei poziții puternice pe front este esențială pentru ca diplomația să aibă șanse reale de succes.

„Fără o poziție puternică pe câmpul de luptă, fără o poziție puternică a Ucrainei, vor exista doar ultimatumuri. Așa însă, există, poate, o șansă pentru diplomație”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean susține că, în ultimele 10–12 luni, Ucraina și-a consolidat poziția, însă se confruntă în continuare cu provocări importante, în special în perspectiva iernii.

Zelenski a atras atenția și asupra situației financiare a țării, afirmând că Ucraina are nevoie de resurse pentru susținerea armatei, pentru problemele umanitare și pentru dezvoltarea propriei industrii de apărare.

Declarațiile lui Zelenski vin în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale Washingtonului pentru reluarea negocierilor privind încheierea războiului. Ucraina și partenerii săi au discutat în ultimele săptămâni mai multe formule pentru un eventual acord, însă problema teritoriilor rămâne una dintre cele mai dificile chestiuni.