Președintele Franței, Emmanuel Macron, a vorbit miercuri, 9 februarie curent, la telefon cu preşedintele SUA, Joe Biden, pe care l-a informat despre recentele întâlniri pe care le-a avut la Moscova şi Kiev – cu omologul rus, Vladimir Putin și, respectiv, cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski. Despre asta a anunţat Casa Albă.

„Ei au discutat și despre eforturile diplomatice şi de descurajare în curs, întreprinse în strânsă coordonare cu aliaţii şi partenerii noştri, ca răspuns la desfăşurarea militară persistentă a Rusiei la frontierele Ucrainei”, a spus preşedinţia americană într-un scurt comunicat, fără a comenta rezultatul vizitei lui Emmanuel Macron.

Şeful statului francez s-a întâlnit luni, pe data de 7 februarie curent, la Moscova, Rusia, cu preşedintele rus, Vladimir Putin, apoi cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, marţi, pe data de 8 februarie curent, la Kiev, Ucraina. A subliniat că a primit promisiuni de la preşedintele rus că nu va exista nicio „escaladare” suplimentară, iar Parisul afirmă că această vizită a permis „să se avanseze” pentru a detensiona situaţia.

Cancelarul german, Olaf Scholz, s-a arătat şi el optimist, salutând „progresele” apărute prin reluarea schimburilor diplomatice intense între Rusia şi occidentali. „Astăzi există şanse reale pentru o reglementare diplomatică”, şi-a exprimat satisfacţia la rândul său şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, pentru care situaţia rămâne „tensionată, dar sub control”.

Statele Unite, însă, sunt foarte discrete până în prezent cu privire la rezultatul vizitei preşedintelui francez. Washingtonul acuză Moscova că pregăteşte o potenţială invazie pe scară largă a Ucrainei pe termen foarte scurt, chiar dacă oficialii americani sunt de părere că Vladimir Putin nu s-a hotărât încă dacă să treacă la ofensivă.

#Casa Alba #Emmanuel Macron #Joe Biden #Ucraina #vizită

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.