Ședința Guvernelor României și Republicii Moldova a culminat cu o conferință de presă comună a premierilor celor două state. Șeful Executivului de la București a trecut în revistă sprijinul financiar și logistic acordat de România Republicii Moldova pentru depășirea crizei energetice și pandemice. Premierul României a menționat că ajutorul financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro va contribui la modernizarea localităților rurale și va reprezenta contribuția României în europenizarea Republicii Moldova. La rândul său, premierul Natalia Gavrilița a mulțumit României pentru ajutorul constant acordat Republicii Moldova și și-a exprimat speranța unei colaborări fructuoase în beneficiul cetățenilor ambelor state.

La finalul ședinței comune a Executivelor celor două state, premierul Natalia Gavrilița a menționat importanța acordului privind reducerea tarifelor de roaming, a acordului care vine să consolideze infrastructura peste râul Prut, dar și a sprijinului financiar nerambursabil oferit de România.

„Prin construcția acestui pod Iașiul se apropie de Chișinău, iar Chișinăul se conectează direct cu rețeaua de autostrăzi europene. Este primul pod nou care va lega malurile Prutului, după Independență. Îmi exprim satisfacția și recunoștința pentru aprobarea unor proiecte majore, unul dintre ele fiind fondul de 100 de milioane de euro, pus la dispoziție sub formă de donație pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova. Sunt bani care vor aduce dezvoltare în regiunile Moldovei, vor crea locuri de muncă, proiectele se vor transforma în infrastructură care să facă viața comunităților mai bună, acces la apă de calitate, stații de epurare, servicii publice de calitate, proiecte culturale și dezvoltare a turismului”, a spus premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Premierul Gavrilița a mulțumit României pentru volumul de gaze naturale acordate în luna octombrie, care au menținut presiunea în rețea, dar și pentru construcția și finalizarea gazoductului Iași-Chișinău, conductă care a devenit complet funcțională abia anul trecut.

„Criza energetică globală care a afectat și Republica Moldova a fost o nevoie în care s-au văzut prietenii. Suportul oferit de UE, țările europene și în mod special, România, a fost esențial pentru depășirea momentelor critice prin care am trecut în luna octombrie”, a mai spus prim-ministrul Republicii Moldova.

Premierul României a trecut în revistă proiectele importante de sprijin a cetățenilor Republicii Moldova, finanțate de România. Fiind vorba despre ajutor medical destinat luptei cu pandemia, vaccinurilor anti-COVID 19, sprijin pentru agricultorii afectați de seceta de anul trecut.

„Am transmis Guvernului condus de Natalia Gavrilița un mesaj ferm și sincer de susținere a parcursului european în conformitate cu parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și pentru procesul de reformă profundă pe care îl realizează Guvernul de la Chișinău. România a fost și este alături de Republica Moldova căreia, în plină criză, în anul 2020 i-a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în valoare totală record de 46,8 milioane de euro. În anul 2021, într-o perioadă critică a pandemiei, conform pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, România a donat peste jumătate de milion de doze de vaccin anti-COVID 19 și peste 100 de mii de teste antigen și un nou ajutor medical în valoare de peste 2 milioane de euro. Agricultorii din Republica Moldova au primit peste 6 mii de tone de motorină din partea României”, a spus premierul României, Nicolae Ciucă.

Oficialul român și-a mai exprimat speranța unei colaborări intense cu autoritățile de la Chișinău pentru a pune în aplicare toate proiectele convenite între cele două părți. Proiectele de infrastructură energetică și rutieră vor avea prioritate, a menționat premierul României.

„Guvernul României urmărește cu îngrijorare provocările cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic. Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicații semnificative pentru cetățeni. Acordul de 100 de milioane este instrumentul prin care ne propunem să susținem racordarea fermă, solidă a Republicii Moldova la spațiul european prin România, prin drumuri și poduri, prin rețele de electricitate și gaz, prin proiecte de dezvoltare locală. Acordurile vizează construirea unui pod peste râul Prut între localitățile Ungheni și Ungheni, respectiv, consolidarea podului rutier Galați-Giurgiulești, care au o puternică semnificație practică și simbolică. Vreau ca ritmul accelerat în care am început să lucrăm împreună să devină o constantă”, a punctat Nicolae Ciucă.

#Natalia Gavrilita #Nicolae Ciucă #sedinta comuna

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.