Ședința Guvernelor României și Republicii Moldova a culminat cu o conferință de presă comună a premierilor celor două state. Șeful Executivului de la București a trecut în revistă sprijinul financiar și logistic acordat de România Republicii Moldova pentru depășirea crizei energetice și pandemice. Premierul României a menționat că ajutorul financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro va contribui la modernizarea localităților rurale și va reprezenta contribuția României în europenizarea Republicii Moldova. La rândul său, premierul Natalia Gavrilița a mulțumit României pentru ajutorul constant acordat Republicii Moldova și și-a exprimat speranța unei colaborări fructuoase în beneficiul cetățenilor ambelor state.

La finalul ședinței comune a Executivelor celor două state, premierul Natalia Gavrilița a menționat importanța acordului privind reducerea tarifelor de roaming, a acordului care vine să consolideze infrastructura peste râul Prut, dar și a sprijinului financiar nerambursabil oferit de România.

„Prin construcția acestui pod Iașiul se apropie de Chișinău, iar Chișinăul se conectează direct cu rețeaua de autostrăzi europene. Este primul pod nou care va lega malurile Prutului, după Independență. Îmi exprim satisfacția și recunoștința pentru aprobarea unor proiecte majore, unul dintre ele fiind fondul de 100 de milioane de euro, pus la dispoziție sub formă de donație pentru proiecte de dezvoltare în Republica Moldova. Sunt bani care vor aduce dezvoltare în regiunile Moldovei, vor crea locuri de muncă, proiectele se vor transforma în infrastructură care să facă viața comunităților mai bună, acces la apă de calitate, stații de epurare, servicii publice de calitate, proiecte culturale și dezvoltare a turismului”, a spus premierul Republicii Moldova, Natalia Gavrilița.

Premierul Gavrilița a mulțumit României pentru volumul de gaze naturale acordate în luna octombrie, care au menținut presiunea în rețea, dar și pentru construcția și finalizarea gazoductului Iași-Chișinău, conductă care a devenit complet funcțională abia anul trecut.

„Criza energetică globală care a afectat și Republica Moldova a fost o nevoie în care s-au văzut prietenii. Suportul oferit de UE, țările europene și în mod special, România, a fost esențial pentru depășirea momentelor critice prin care am trecut în luna octombrie”, a mai spus prim-ministrul Republicii Moldova.

Premierul României a trecut în revistă proiectele importante de sprijin a cetățenilor Republicii Moldova, finanțate de România. Fiind vorba despre ajutor medical destinat luptei cu pandemia, vaccinurilor anti-COVID 19, sprijin pentru agricultorii afectați de seceta de anul trecut.

„Am transmis Guvernului condus de Natalia Gavrilița un mesaj ferm și sincer de susținere a parcursului european în conformitate cu parteneriatul strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum și pentru procesul de reformă profundă pe care îl realizează Guvernul de la Chișinău. România a fost și este alături de Republica Moldova căreia, în plină criză, în anul 2020 i-a acordat asistență oficială pentru dezvoltare în valoare totală record de 46,8 milioane de euro. În anul 2021, într-o perioadă critică a pandemiei, conform pachetului de sprijin anunțat de președintele Klaus Iohannis, România a donat peste jumătate de milion de doze de vaccin anti-COVID 19 și peste 100 de mii de teste antigen și un nou ajutor medical în valoare de peste 2 milioane de euro. Agricultorii din Republica Moldova au primit peste 6 mii de tone de motorină din partea României”, a spus premierul României, Nicolae Ciucă.

Oficialul român și-a mai exprimat speranța unei colaborări intense cu autoritățile de la Chișinău pentru a pune în aplicare toate proiectele convenite între cele două părți. Proiectele de infrastructură energetică și rutieră vor avea prioritate, a menționat premierul României.

„Guvernul României urmărește cu îngrijorare provocările cu care se confruntă Republica Moldova în sectorul energetic. Suntem în continuare alături de Republica Moldova în acest domeniu sensibil, cu implicații semnificative pentru cetățeni. Acordul de 100 de milioane este instrumentul prin care ne propunem să susținem racordarea fermă, solidă a Republicii Moldova la spațiul european prin România, prin drumuri și poduri, prin rețele de electricitate și gaz, prin proiecte de dezvoltare locală. Acordurile vizează construirea unui pod peste râul Prut între localitățile Ungheni și Ungheni, respectiv, consolidarea podului rutier Galați-Giurgiulești, care au o puternică semnificație practică și simbolică. Vreau ca ritmul accelerat în care am început să lucrăm împreună să devină o constantă”, a punctat Nicolae Ciucă.

#Natalia Gavrilita #Nicolae Ciucă #sedinta comuna

Uniunea Europeană introduce, începând cu 13 august 2026, noi reguli privind reciclarea și tratarea vehiculelor scoase din uz. Regulamentul urmărește creșterea reutilizării și reciclării componentelor auto, reducerea deșeurilor și diminuarea dependenței UE de materiile prime importate, scrie Mediafax.ro.

În fiecare an, între 10 și 12 milioane de vehicule ajung la sfârșitul ciclului de viață în Europa. Comisia Europeană consideră că acestea reprezintă o sursă importantă de materiale care pot fi recuperate, inclusiv oțel, aluminiu, cupru și materiale plastice.

Noile norme stabilesc obligații suplimentare pentru producătorii auto. Aceștia vor trebui să furnizeze instrucțiuni clare și detaliate privind demontarea și înlocuirea pieselor, inclusiv pentru etapa în care vehiculul este scos din uz. Măsura urmărește ca automobilele să poată fi dezmembrate mai ușor, iar componentele recuperabile să fie reutilizate.

Regulamentul introduce, de asemenea, primele obiective obligatorii la nivel european privind utilizarea plasticului reciclat în fabricarea vehiculelor. Autoritățile europene speră astfel să stimuleze cererea pentru materialele reciclate și să dezvolte industria de profil.

Sunt prevăzute și măsuri pentru încurajarea reutilizării, refabricării și recondiționării componentelor auto. Acestea ar urma să crească disponibilitatea pieselor de schimb provenite din vehicule scoase din uz.

Reguli mai stricte vor fi aplicate și în cazul exporturilor de automobile în afara Uniunii Europene. Vor putea fi exportate doar vehiculele care se află într-o stare tehnică ce corespunde cerințelor stabilite prin noul regulament.

Comisia Europeană susține că gestionarea necorespunzătoare a vehiculelor scoase din uz poate genera riscuri pentru mediu și duce la pierderea unor cantități importante de materiale reutilizabile. Noile reguli urmăresc, prin urmare, să reducă deșeurile, să sprijine industria europeană și să creeze noi oportunități pentru companiile implicate în producție, dezmembrare și reciclare.

Proprietarii de mașini vechi nu vor avea însă automat noi obligații din 13 august. Deși regulamentul intră în vigoare la această dată, principalele prevederi vor deveni aplicabile ulterior, după perioada de tranziție prevăzută de legislația europeană.