În pofida promisiunii de suspendare a construcțiilor în centru orașului, Primăria Chișinău a emis o nouă autorizație de construcție a unui bloc în centrul istoric al capitalei. Astfel, lângă parcul Valea Morilor de lângă Ambasada SUA ar putea apărea un complex rezidențial cu mai multe etaje, cu birouri, spații comerciale și parcare subterană. S-ar putea întâmpla, deși în această zonă este permisă doar construcția instituțiilor de menire socială, cum ar fi școli sau spitale.

Potrivit portalului newsmaker.md la data de 30 decembrie 2021, Direcția de Arhitectură a Primăriei Chișinău a eliberat autorizație pentru construcția unui complex rezidențial în apropierea Ambasadei SUA, pe strada Alexei Mateevici109/2. Decizia de eliberare a autorizației este publicată pe site-ul Primăriei Chișinău. Astfel, pe terenul rezervat ar urma să apară „un ansamblu rezidențial cu spații comerciale, birouri și locuri de parcare”.

Potrivit sursei, Primăria a primit cererea de autorizare pe 21 mai 2021 și a aprobat-o șapte luni mai târziu. Datele beneficiarului însă nu sunt indicate în cererea de autorizație.

Este de menționat că zonă unde ar urma să apară complexul rezidențial buclucaș face parte din centrul istoric al Chișinăului. În plus, conform Agenției pentru Relații Funciare, terenul este situat în zona S, adică în zona de „utilizare specială”. Acest lucru înseamnă că acolo este permisă construcția doar a unităților de menire socială (școli, spitale, biserici etc.), construcția de blocuri rezidențiale sau spații comerciale fiind interzisă.

Într-o conferinţă de presă din 24 ianuarie, primarul municipiului Chişinău, Ion Ceban, răspunzând la întrebările jurnaliştilor, a menționat că primăria nu mai emite autorizaţii de construcții în zona istorică a capitalei. Nu a precizat însă din ce moment primăria a încetat să mai facă acest lucru.

Și arhitectul-șef al Chișinăului, Svetlana Dogotaru, a declarat pentru newsmaker.md că entitatea pe care o conduce nu eliberează autorizații pentru construcția de noi clădiri în centrul istoric.

„Autorizațiile se eliberează numai pentru reparații și reconstrucție în condițiile legii și în consens cu Ministerul Culturii. Astfel, îndeplinim toate prevederile legii și hotărârii consiliului”, a explicat arhitecta-șefă al Chișinăului.

Întrebată de newsmaker.md dacă este posibilă construcția unui potențial complex rezidențial pe strada Alexei Mateevici în zona istorică a capitalei, Dogotaru a răspuns negativ.

„Acest proiect nu este inclus în centrul istoric”, a dat asigurări Dogotaru.

Proiectul privind construcția unui bloc rezidențial pe strada Mateevici nr.109/2 a fost transmis spre verificări Consiliul Național al Monumentelor Istorice.

Potrivit unei hotărâri a Consiliului, beneficiar al proiectului ar fi firma de construcții ExFactor-Grup SRL.

În același timp, printr-un document al Agenției de Supraveghere Tehnică a Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, este menționat că Direcția Generală, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a autorizat construcția proiectului fără a ține cont de codul urbanistic atribuit zonei în cadrul căreia este situat terenul. În acest context, Agenția solicită revizuirea actelor permisive.

„Actele pentru acest obiect sunt emise, cu respectarea tuturor rigorilor, inclusiv cu avizul CNMI, conform procedurilor legal stabilite. Agenția de Supraveghere Tehnică înaintează foarte multe sesizări, pe care nu le poate susține cu probe. Autoritățile competente se vor clarifica”, este reacția Direcției Arhitectură a Primăriei Chișinău.

În același timp, reprezentanții Centrului Național Anticorupție au confirmat că Agenția de Supraveghere Tehnică a depus la sesizare pe acest caz, iar toate circumstanțele eliberării actelor de construcție sunt examinate de ofițerii CNA.

„Într-adevar, avem o asemenea sesizare, care este examinată de ofițerii de investigații de la CNA. S-au făcut demersuri la alte instituții pentru a face unele verificări/clarificări. După finalizarea tuturor procedurilor, ofițerii CNA se vor expune asupra cazului”, a spus Angela Starinshi, ofițer de presă CNA.

#Ambasada SUA #bloc #primarie

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.