Nicotina este o substanță care se găsește în țigări, trabucuri, snus, unele țigări electronice și în rezervele pentru dispozitivele de încălzire a tutunului. Însă cu siguranță unii dintre voi nu s-au așteptat să afle că această substanță de găsește și în … legume. Oamenii de știință spun că în cantități mici nicotina este un stimulent și că dozele mari ar fi cele periculoase pentru sănătate.

Deși atunci când spunem „nicotină” ne gândim instantaneu la țigări, această substanță, care se regăsește în mod natural în frunzele de tutun, este prezentă și în alte plante. Astfel, nicotina se găsește în cantități mici în roșii, cartofi, vinete și ardei verzi.

De ce plantele sintetizează nicotina? Cercetătorii par să aibă un răspuns la această întrebare. Plantele folosesc nicotina în primul rând pentru a se feri de prădători.

Roșiile

O roșie medie are o concentrație de nicotină de 7,1 -7,3 ng/g. Aceasta înseamnă că există un conținut de 7,1 ng de nicotină în fiecare gram de roșie. Descoperirile arată, de asemenea, că nivelul de nicotină scade pe măsură ce roșia se coace.

Cartofii

Un cartof mediu are o concentrație de nicotină de 15 ng/g. Această concentrație este considerabil mai mare în cartofii verzi și încolțiți. Cartofii conțin, de asemenea, un alcaloid nicotinic numit solanină, care este foarte concentrat în coaja sa.

Vinetele

Vinetele au o concentrație de 100 ng/g de nicotină. În termeni simpli, 10 kg de vinete au același conținut de nicotină ca o țigară.

Ceaiul

Conform cercetărilor, ceaiurile verzi și negre conțin, de asemenea, cantități mici de nicotină, fie că sunt obișnuite sau decofeinizate. Studiile arată că ceaiurile negre par să aibă o concentrație de nicotină de până la 100ng/g nicotină. De notat că ceaiurile instant arată un conținut mai mare de nicotină.

Conopida

În mod surprinzător, chiar și conopida conține nicotină. Rezultatele cercetărilor au dat conopidei un conținut de nicotină de 16,8 ng/g.

Nicotina este un stimulent care creează dependență, accelerează metabolismul și face ca inima să bată mai repede și să crească tensiunea arterială.

Oamenii de știință spun că nicotina din legume nu afectează organismul, întrucât cantitatea acestei substanțe e scăzută. Mai mult. Oamenii care consumă alimente ce conțin nicotină ar putea beneficia de o anumită protecție împotriva bolii Parkinson, notează Medical News Today. Cercetările preliminare arată că nicotina din alimentație poate reduce riscul de a dezvolta Parkinson. Oamenii de știință spun însă că sunt necesare mai multe cercetări pentru a concluziona că nicotina este eficientă din punct de vedere clinic în încetinirea acestei boli.

Totodată, dacă ne referim la țigări, studiile arată că nu nicotina este cauza principală a bolilor asociate fumatului și în special cancerului. Impactul nicotinei, depinde de modul în care aceasta ajunge în organism.

Odată, ce o țigară este aprinsă, împreună cu fumul de țigară în organism nimerește nu doar nicotină, dar și alte 6000 de substanțe chimice, dintre care 69 sunt cancerigene. Printre acestea se numără gudronul, monoxidul de carbon, arsenic, benzen, formaldehida.

Nicotina se găsește și în țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului. În mai multe țări ale lumii acestea sunt considerate o alternativă mai puțin dăunătoare țigărilor obișnuite, întrucât produsele fără fum nu ard tutunul. Studiile sugerează că, astfel, nivelul substanțelor chimice dăunătoare este redus cu 90-95%.

Cu o zi înainte ca Republica Moldova să-și proclame independența, la Chișinău, un deputat moldovean rostea la Moscova un discurs care sfida direct centrul puterii sovietice. Era 26 august 1991, iar Constantin Oboroc urca la tribuna Sovietului Suprem al URSS pentru a vorbi despre Basarabia, Pactul Ribbentrop-Molotov și dreptul Republicii Moldova de a-și decide singură viitorul.

Discursul a fost rostit într-unul dintre cele mai tensionate momente din istoria Uniunii Sovietice. Puciul de la Moscova eșuase cu doar câteva zile înainte, iar autoritatea regimului sovietic se prăbușea. În acest context, Oboroc a folosit tribuna Parlamentului de la Moscova pentru a spune lucruri care, cu doar câțiva ani înainte, ar fi părut de neconceput.

Deputatul moldovean a denunțat consecințele Pactului Ribbentrop-Molotov și anexarea Basarabiei de către Uniunea Sovietică. A vorbit despre dreptul poporului din Republica Moldova de a-și revendica istoria, identitatea și libertatea de a-și decide viitorul. Mesajul era unul fără echivoc: Chișinăul nu mai accepta ca destinul său să fie decis la Moscova.

Constantin Oboroc făcea parte din ultimul Parlament al URSS, unde a fost deputat între 1989 și 1991. În anii renașterii naționale, s-a remarcat prin pozițiile sale ferme pentru independență, revenirea la grafia latină și recunoașterea identității românești. Discursul din 26 august 1991 avea să fie urmat, peste doar 24 de ore, de unul dintre cele mai importante momente din istoria Republicii Moldova. La 27 august, Parlamentul de la Chișinău adopta Declarația de Independență, iar Republica Moldova își proclama desprinderea de Uniunea Sovietică.

Oboroc a fost prim-viceprim-ministru în guvernele conduse de Mircea Druc și Valeriu Muravschi, iar ulterior, între 1992 și 1996, a fost consilier al primului președinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur.