Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, prognozează pentru anul 2022 un colaps bugetar, în condiții în care, deficitul bugetar ar putea depăși suma de 20 de miliarde de lei. Dodon spune că intenția autorităților de a acoperi acest deficit bugetar din surse externe este una nefundamentată în condițiile în care partenerii externi doar anunță sprijin financiar pentru Moldova, fără ca acesta să ajungă în conturile Ministerului Finanțelor de la Chișinău.
„Am auzit zeci de declarații privind disponibilitatea partenerilor externi de a ne ajuta, însă în realitate la ziua de azi avem doar 29,1 milioane lei sau mai puțin de 1,5 milioane euro sub formă de granturi. Această sumă reprezintă doar 2% din suma planificată în acest an. Mult mai prost stăm la capitolul împrumuturi externe. În două luni tot ce a reușit guvernul actual a fost să împrumute 268 milioane lei, însă a trebuit să întoarcă pentru creditele mai vechi 293 milioane lei. Astfel toate granturile obținute de guvern în acest an, au mers la întoarcerea datorilor externe mai vechi”, menționează Igor Dodon.
Igor Dodon spune că o situație alarmantă se înregistrează și la capitolul împrumuturi interne, Guvernul luând credite de la băncile comerciale din țara la dobânzi extrem de mari, iar ulterior, dobânzile sunt restituite băncilor tot din bugetul de stat.
„Avem o creștere fără precedent a dobânzilor plătite de guvern pentru împrumuturile interne. Dacă anul trecut Guvernul se împrumuta cu 5,5% anual, acum dobânda plătită de Guvern a crescut de 2,5 și a ajuns la 14% cu o tendință clară de creștere în continuare. În astfel de condiții Guvernul se împrumută doar pentru a întoarce datoriile mai vechi, dar nici asta nu ajută, motiv pentru care Guvernul a fost nevoit să aloce 300 milioane lei suplimentar din veniturile sale pentru întoarcerea împrumuturilor interne mai vechi”, a mai spus Igor Dodon.
Recent, ministrul Finanțelor Dumitru Budianschi a recunoscut că deficitul bugetar de 15 miliarde de lei, planificat pentru acest an ar putea crește cu 6-7 miliarde de lei. Oficialul a explicat majorarea deficitului prin acordarea compensațiilor pentru gazele naturale, prin indexarea pensiilor, mai mult decât era planificat și prin reducerea fluxurilor comerciale cu Federația Rusă, Ucraina și Belarus.
