Speakerul afirmă că ar fi „prea onorat” să devină mediator între Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, făcând referire la discuțiile cu ÎPS Vladimir și Părintele Antonie. Întrebat de jurnaliști dacă vrea să împace cele două instituții laice, președintele Parlamentului a menționat că există deschidere din partea preoților.

Oficialul a relatat că a văzut deschiderea pentru dialog între Mitropolii încă pe 26 august, când șefii celor două biserici au participat la un eveniment dedicat Zilei Independenței. Ulterior, inițiativa de a discuta a fost promovată de Părintele Petru, susține Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Parlamentului a mai relatat că autoritățile vor facilita discuțiile dintre cele două mitropolii și vor „încerca să răspundă la solicitări”. În același timp, Igor Grosu a condamnat conflictele referitoare la patrimoniul clericilor și a menționat că „așteptarea că Poliția o să intre și o să scoată pe cineva de acolo” nu o să soluționeze problemele instituțiilor laice.

Igor Grosu a discutat cu mitropolitul Antonie al Basarabiei pe 21 octombrie. Pe 26 octombrie, a urmat o discuție a speakerului cu mitropolitul Vladimir al Moldovei.

#dialog #Igor Grosu #mediator #Mitropolia Basarabiei #Mitropolia Moldovei

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.