Uniunea Europeană a respins cererea Rusiei de a plăti gazele naturale în ruble. Acest lucru a fost anunțat de Interfax cu referire la declarațiile reprezentantului oficial al Comisiei Europene, Eric Mamer. Oficialul a mai declarat că UE a participat la dezbaterea acestei probleme împreună cu grupul de țări G7. Astfel, deciziile luate de liderii țărilor care fac parte din G7 sunt valabile și pentru UE.

„Poziția noastră este aceeași ca a țărilor G7”, a spus Mamer, ca răspuns la o întrebare despre cum ar reacționa Uniunea Europeană la ordinul președintelui rus Vladimir Putin.

Reacția oficialului european vine după ce Kremlinul a cerut ca gazele naturale livrate de Federația Rusă să fie plătite în ruble.

„În ceea ce ne privește, am spus că livrările ar trebui făcute folosind dolari sau euro”, a adăugat Mamer.

Amintim că țările G7 au anunțat anterior că decizia Kremlinului de a cere plata în ruble este încălcare unilaterală a contractului de livrare a gazelor. Ei au anunțat că refuză să plătească în valută națională rusească, iar președintele interimar al Consiliului Federației pentru probleme economice, Ivan Abramov, reitera că „dacă există condiția să achite în ruble, trebuie să achite în ruble”.

Ulterior, secretarul de presă al Kremlinului, Dmitrii Peskov a declarat că dacă și UE va refuza oficial plata în ruble, Moscova va analiza situația și va lua decizii. Peskov a mai spus că Rusia nu va purcede la filantropie dacă europenii refuză să achite pentru gaz în ruble.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Dmitri Peskov #Eric Mamer #G7 #gazele naturale #UE

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.