Terminul de valabilitate al certificatului de vaccinare contra COVID-19 se anulează pentru minorii care călătoresc în UE. O decizie în acest sens a fost luată marți, 29 martie, de Comisia Europeană.

Așadar, potrivit noilor reguli, pentru persoanele de până la 17 ani nu se mai aplică perioada de acceptare de 270 de zile, informează reprezentanța din România a Comisiei. Acest termen va fi impus doar celor care au atins vârsta de 18 ani.

„Unul dintre cele mai mari avantaje ale certificatului digital al UE privind COVID este flexibilitatea cu care se adaptează la noile circumstanțe. În urma discuțiilor cu experți din domeniul sănătății publice din statele membre, am decis că certificatele de vaccinare ale minorilor nu ar trebui să expire. Atunci când călătoresc, ei vor putea continua să utilizeze certificatul primit după seria de vaccinare primară”, susține Comisarul pentru justiție, Didier Reynders.

Excepția pentru persoanele cu vârsta sub 18 ani se va pune în aplicare la etapa de verificare, prin adaptarea aplicațiilor mobile utilizate pentru controlul certificatelor digitale ale UE. Până la 6 aprilie 2022, statele membre trebuie să efectueze adaptările tehnice necesare pentru aplicarea acestei derogări.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#certificat COVID-19 #certificat verde #pandemie #UE #vaccinare copii

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.