Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Aproape două de mii de copii refugiați din Ucraina – încadrați în instituțiile de învățământ din Moldova

30 Mart. 2022, 10:22
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
30 Mart. 2022, 10:22 // Societate //  Realitatea.md

Ministerul Educației anunță că, peste 1600 de copii din familiile refugiate din Ucraina sunt integrați în sistemul educațional din Republica Moldova. Dintre aceștia 467 de copii frecventează instituțiile de educație timpurie, iar 1150 sunt încadrați în școlile primare, gimnaziile și liceele din țară.

Încadrarea copiilor și tinerilor din familiile refugiaților în instituțiile de învățământ din Republica Moldova se desfășoară în conformitate cu mecanismul elaborat de Ministerul Educației și Cercetării, care monitorizează zilnic situația cu privire la numărul copiilor integrați în sistemul educațional.

Potrivit informațiilor prezentate de Organele locale de specialitate din domeniul învățământului (OLSDÎ), la data de 29 martie au fost depuse 1671 cereri pentru încadrare în procesul educațional, dintre care 494 cereri de încadrare în instituțiile de educație timpurie și 1177 cereri de încadrare la studii în învățământul primar, gimnazial și liceal. Cei mai mulți dintre solicitanți sunt deja integrați în sistemul educațional național.

„616 de copii frecventează instituțiile de învățământ primar, 488 de elevi sunt încadrați la treapta gimnazială și 46 la treapta liceală, în cadrul a 206 instituții de învățământ din țară. Instruirea se face în limbile română și rusă. Astfel, din numărul total de elevi încadrați în instituțiile de învățământ general, 119 studiază în limba română și 1031 urmează lecțiile în limba rusă. 467 de copii frecventează grădiniță în cadrul a 210 instituții de învățământ preșcolar”, se arată în nota informativă a MEC.

Instituțiile de învățământ general din Republica Moldova oferă oportunități pentru toți copiii din familiile refugiate din Ucraina pentru a participa la procesul educațional, la cererea părinților sau a reprezentanților legali ai acestora.

„Procedura de înscriere la școală sau la grădiniță este una simplă și constă în depunerea unei cereri de către părintele sau reprezentantul legal al copilului  și prezentarea unui act care confirmă identitatea copilului și a solicitantului. Cererea se poate depune la Organul local de specialitate în domeniul învățământului, administrația publică locală sau instituția de învățământ din localitate, în funcție de localizarea temporară a copiilor din familiile refugiate din Ucraina”.

De menționat că, MEC oferă mai multe opțiuni cetățenilor refugiați din Ucraina:

  • Prima opţiune este școlarizarea copiilor refugiati în instituțiile de învățământ şi această opţiune este valabilă pentru cetăţenii care au depus cerere de azil.
  • A doua opţiune este frecventarea de către copii a cursurilor oferite în clase alături de ceilalți elevi, în calitate de audient. Această opţiune este valabilă pentru toţi cetăţenii ucraineni care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Copiii au posibilitatea să participe la diverse activități extrașcolare organizate în incinta instituțiilor de învățământ primar și secundar sau să frecventeze instituțiile de învățământ extrașcolare.

Elevii ucraineni au, de asemenea, posibilitatea să asiste la lecțiile în regim online organizate de instituțiile de învățământ la care au studiat în Ucraina, să acceseze platformele și resursele educaționale create și coordonate cu Ministerul Învățământului și Științei din Ucraina.

Ministerul Educației și Cercetării întreprinde acțiuni concrete și bine direcționate pentru a asigura dreptul la educație al copiilor refugiați, a facilita accesul la educație și a monitoriza procesul de încadrare în instituțiile de învățământ din republică. În context, pe site-ul oficial al MEC a fost creat directoriul informațional „În susținerea  copiilor și tinerilor din Ucraina”, destinat incluziunii educaționale a copiilor refugiați din țara vecină, care se actualizează zilnic.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking