Misiunea New Horizons a NASA, care a fost lansată în 2006, a realizat fotografii detaliate ale suprafeței planetei Pluto. Un studiu publicat marți în Nature Communications arată zone cu movile, despre care oamenii de știință presupun că ar fi vulcani de gheață.

Regiunea unde s-au format aceștia este unică pe planeta pitică și în sistemul solar. Cercetătorii cred că în interiorul vulcanilor ar putea exista apă sau o substanță asemănătoare cu magma, dar și mai multă căldură în interiorul planetei, ceea ce ar putea însemna și existența vieții.

Cercetătorii au analizat fotografii ale unei regiuni dominate de două movile mari, numite Wright Mons și Piccard Mons, care ar fi criovulcani, relatează Space.com. Prima are înălțimea de circa 150 de kilometri, iar a doua – de 250 de kilometri. Aspectul regiunii este neobișnuit, iar spre deosebire de alte zone de pe Pluto, aceasta are puține cratere.

Estimativ, aceasta ar data cu sute de milioane de ani. Deși oamenii de știință nu au stabilit încă deplin modul de funcționare a criovulcanilor de pe Pluto, aceștia susțin că ei au unele asemănări cu vulcanii scut de pe Pământ.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#cosmos #planeta pitică #Pluto #viață pe Pluto

Republica Moldova nu are posibilitatea de a cumpăra cantități mari de gaze naturale exact în perioadele în care prețurile sunt cele mai avantajoase, din cauza capacităților limitate de stocare și a infrastructurii disponibile, a declarat directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexandru Ursu, scrie Bani.md.

„Nu prea aveam posibilitatea noi, ca țară, să procurăm gaze atunci când mi se pare că e ieftin. Chiar dacă am ști că azi e cel mai ieftin din an, ce să faci cu acest gaz?”, a declarat Ursu.

Potrivit directorului ANRE, una dintre opțiunile analizate pentru Republica Moldova este depozitarea gazelor în Ucraina. Această variantă vine însă cu riscuri semnificative, pe care autoritățile și companiile moldovenești nu și le pot asuma cu ușurință.

Ursu afirmă că, deși sunt oferite reduceri la tarifele de tranzit și există coridoare speciale pentru transportarea și stocarea gazelor în Ucraina, companiile internaționale continuă să manifeste prudență și evită să păstreze acolo volume mari de gaze.

O altă posibilitate ar fi utilizarea depozitelor subterane din România. Capacitatea totală a acestora este de aproximativ 3 miliarde de metri cubi, în timp ce consumul anual al Republicii Moldova se ridică la circa 900 de milioane de metri cubi.

„E gata oare România să ne dea o treime dedicată nouă? Nu”, a explicat directorul ANRE, sugerând că Republica Moldova nu poate conta pe rezervarea unei capacități atât de mari exclusiv pentru propriile necesități.

Alexandru Ursu subliniază că problema de fond constă în lipsa propriilor capacități importante de depozitare și a unor surse interne semnificative de gaze naturale.

„Nu e așa de simplu să-l depozitezi. N-avem nici depozite, n-avem surse de gaze naturale”, a declarat șeful ANRE.

În aceste condiții, chiar și în perioadele în care cotațiile internaționale ale gazelor scad puternic, Republica Moldova are posibilități limitate de a cumpăra anticipat volume mari pentru perioadele următoare, fiind dependentă de capacitatea de stocare disponibilă în alte state și de condițiile de acces la aceasta.